Aşteptând
cu nerăbdare,
Să
trăiţi clipa cea mare,
Ce
va coborî deodată,
Aşa
pe nepusă masă,
Că
v-am anunţat din timp,
Anul,
luna, ziua nu v-am spus;
De
nu azi, poate fi mâine,
Ai
ascultat, pregătit, lume?
Înainte
de lumină,
Va
fi o scânteie divină.
Totul
de acolo porneşte,
Lumina
se răspândeşte,
Sus
din cer pân’ pe pământ,
O
cruce mare formând.
Ce
veţi trăi, dragi copii!
Clipe
cum n-au fost. Zglobii.
De
cum sunteţi pregătiţi,
Atunci
clipa vă trăiţi.
Unii
se vor bucura,
Cum
n-au mai trăit aşa.
Alţii
fiind plini de teamă,
N-or
putea să mai vorbească.
Privirea
le va fi fixă,
Ca
de lumină lipită.
Vă
mai amintesc să fiţi,
În
orice clipă pregătiţi,
Că
pe toţi Eu vă iubesc,
Cum
v-am spus, să vă salvez.
N-aveţi
teamă şi nici grijă,
Cum
va fi acea lumină,
Că
e blândă şi e caldă.
Tatăl
Dumnezeu vă-ndeamnă:
Să
fiţi calmi şi cu răbdare,
Că
veţi vorbi fiecare,
Cu
Isus Mântuitorul,
Ce
a răscumpărat poporul,
Prin
umilinţă pe cruce,
Pe
care a curs a Lui sânge.
Pământul
s-a înroşit,
Şi
mare cutremur fiind,
Vreo
trei ore s-a înoptat,
Catapeteasma
s-a despicat.
Şi
acum va fi la fel,
Cutremur,
beznă şi ger.
De
credeţi că e Mesia,
Că
El poate salva lumea,
Veţi
trece-n partea cealaltă,
Unde
totul nou vă aşteaptă,
De
cum pământul şi lumea,
Aerul,
apa, natura.
Şi
printre oi cu Păstorul,
Va
fi veşnic viitorul.
vineri, 19.05.2017, ora 19:34 Anton
Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu