Dragi prieteni,
Simţim cu toţii situaţia extrem de
îngrijorătoare din întreaga lume. De mult nu mai este vorba doar despre un
simplu conflict naţional. Peste tot, multe regiuni au devenit ca un vas cu
pulbere, care se poate transforma cu uşurinţă într-un conflict militar mondial.
Ce putem face în această situaţie noi,
creştinii, chiar dacă nu avem nicio poziţie cu răspundere politică? Sfântul
părinte al Bisericii Ioan Crisostomul ne-ar spune: "Omul care se roagă
ţine cârma istoriei în mâinile sale".
De aceea, ca şi în anii trecuţi, Fundaţia
pontificală "Kirche in Not" ("Biserica în nevoie")
organizează iniţiativa de rugăciune "Un milion de copii se roagă
Rozariul" şi îi invită pe toţi părinţii, profesorii şi educatorii
ca, în ziua de 18 octombrie 2018, la ora 9.00 (sau la o altă oră
potrivită), să se roage Rozariul împreună cu copiii pentru unitate şi pace în
lume. Cu această ocazie, în multe locuri se întrerupe predarea în şcoli pentru
o jumătate de oră.
În 2005, în Venezuela, câţiva adulţi au luat
această iniţiativă de rugăciune, având încredere în cuvintele lui P. Pios:
"Dacă un milion de copii se roagă Rozariul, lumea se va schimba".
Acum vor fi nu doar un milion, ci milioane de copii din toată lumea se vor uni
într-o zi de octombrie, luna Rozariului, ca să facă să coboare mai mult cer pe
pământul nostru. Domnul a spus doar: "Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină
la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!" (Mt19,14)
De câte ori nu am experimentat că, mai mult
decât altele, rugăciunea copiilor are un mare efect. Ca exemplu pentru aceasta,
am prezentat în scrisoarea către copii minunea extraordinară care este dovedită
prin mărturiile celor ce au văzut şi au auzit şi care a avut loc în ziua de 14
aprilie 1886, la Jaffa, în Ţara Sfântă, prin mijlocirea sfintei Maria Alfonsina
Ghatta. Ea s-a rugat Rozariul cu copiii şi l-a implorat pe Dumnezeu pentru
viaţa unei fetiţe de 12 ani, Nousseira Habib, care căzuse în fântână în timp ce
scotea apă şi toţi o credeau moartă. După salvarea minunată a fetiţei, întreaga
familie a trecut la credinţa catolică, iar Nousseira a dat mărturie până la
sfârşitul vieţii sale despre puterea Rozariului.
Ceea ce nu se putea obţine prin nicio străduinţă
şi pricepere omenească, Dumnezeu a dat graţie rugăciunii Rozariului făcute de
copii şi de învăţătoarea lor, sfânta Maria Alfonsina. Nu am putea să cerem şi
noi astăzi credinţa pe care această soră o trăia zilnic şi să-i încurajăm pe
copii să se roage cu noi pentru pacea în lume?
Fie ca Maica Domnului să vă dăruiască şi vouă
curaj şi elan să participaţi la această iniţiativă de rugăciune, care cu
siguranţă va aduce roade de pace şi unitate.
Card. Mauro Piacenza
preşedinte
P. Martin M. Barta
asistent spiritual
* * *
Scrisoare către copii
Dragi copii!
Ne adresăm acum din nou vouă, pentru că avem
nevoie de ajutorul vostru! Desigur, aţi auzit cu toţii că în lume există atâta
război şi ceartă, foamete şi nevoi. Noi, adulţii, uneori nu mai vedem nicio
ieşire. Însă voi puteţi să ne ajutaţi mai mult ca nimeni altcineva.
Când Isus îi binecuvânta odată pe copii,
ucenicii lui voiau să-i îndepărteze, însă el nu a permis aceasta. Le-a spus:
"Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor
este a acelora care sunt ca ei!" Isus v-a dat vouă, copiilor, o putere
deosebită, ca să-l ajutaţi prin rugăciune să învingă răul din lume. De aceea vă
invităm şi în acest an să vă rugaţi din nou împreună Rozariul şi să imploraţi
pacea în lume. Rozariul are într-adevăr o mare putere. Când vă rugaţi Rozariul ţineţi
în mâinile voastre mâna Maicii Domnului şi ea, împreună cu voi, poate să ceară
de la Isus minunea de care avem nevoie, asemenea sfintei Maria Alfonsina din
Palestina, a cărei istorie doresc să v-o povestesc acum.
La 14 aprilie 1886 s-a întâmplat ceva incredibil:
Nousseira Habib, în vârstă de 12 ani, s-a oferit de bunăvoie să spele
duşumelele în casa surorilor. Pe atunci nu era apă curentă ca astăzi la noi, ci
trebuia să meargă la o fântână şi să scoată apă cu o găleată legată de o funie.
La început totul a mers bine, însă la un moment dat fetiţa nu a mai avut
destulă putere şi găleata plină cu apă a tras-o pe Nousseira după ea, astfel că
ea a căzut în fântâna adâncă de opt metri. Sora Ecaterina, care a văzut
aceasta, a strigat după ajutor. După vreo zece minute au venit câţiva bărbaţi
cu o frânghie pe care au coborât-o înăuntru. De două ori au văzut că fetiţa
plutea deasupra apei, însă pentru că nu avea putere, nu reuşea să se ţină de
frânghie. Între timp au venit la fântână părinţii şi multă lume din sat, care
striga şi plângea. Însă nimeni nu putea să-i ajute efectiv.
Atunci sora Alfonsina i-a chemat pe copiii care
erau în jurul ei şi a mers cu ei în biserică, în faţa tabernacolului. Cu toţii
împreună l-au rugat pe Isus din toată inima să o salveze pe colega lor. După
aceea, sora Alfonsina a alergat repede prin mulţime până la fântână şi a
aruncat rozariul ei în fântână, la Nousseira. Totodată, a strigat cu glas tare:
"Regina Rozariului, salvează copilul şi ajută-ne în marea noastră
strâmtorare!" Lumea a râs de ea şi i-a spus: "Fetiţa s-a înecat, căci
se află deja de o oră pe fundul fântânii". Însă sora Alfonsina nu s-a
descurajat. A mers din nou la copii în biserică şi s-a rugat cu ei Rozariul.
Sora Ecaterina, care rămăsese la fântână, a
crezut şi ea că Maica Domnului poate să obţină orice de la Dumnezeu. De aceea,
a coborât încă o dată găleata până la fundul fântânii. Dintr-o dată, s-a mişcat
funia. Când sora, cu ajutorul unui bărbat, a tras sus găleata - imaginaţi-vă!
-, Nousseira se afla în ea cu rozariul în jurul gâtului. Ca şi cum nimic nu
s-ar fi întâmplat, a îmbrăţişat-o pe învăţătoarea ei şi a povestit: "Când
eram în apă, am simţit cum un rozariu strălucitor a căzut asupra mea şi s-a
aşezat în jurul gâtului şi mâinii mele. Fântâna era acum luminată. M-am simţit
în fântână la fel de bine ca într-un pat. Atunci am văzut multă lume deasupra
fântânii şi o voce a strigat către mine: «Prinde-te de funie!» M-am prins de ea
şi am ajuns teafără sus". Sora Ecaterina a alergat îndată în biserică şi
i-a povestit surorii Alfonsina despre salvarea minunată. Nousseira a
întâmpinat-o plină de bucurie pe sora Alfonsina şi i-a spus gâfâind de emoţie:
"Sunt aşa de fericită pentru că am văzut fântâna luminată de Rozariu! Îmi
pare rău numai că m-au tras aşa de repede sus". De atunci Nousseira s-a
rugat şi ea în fiecare zi Rozariul cu surorile şi a povestit tuturor celor care
doreau despre salvarea ei minunată.
Vă mulţumesc pentru rugăciunea voastră!
* * *
Misterele de bucurie ale Rozariului pentru copii
1. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai zămislit
de la Duhul Sfânt!
Arhanghelul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu la
Maria din Nazaret, ca să o întrebe dacă ar dori să fie Mama lui Isus. El i-a
explicat că Dumnezeu însuşi va fi Tatăl acestui copil. Maria a spus
"Da", pentru că a crezut că Dumnezeu poate toate.
Maică a Domnului, te rugăm să ne dăruieşti şi
nouă credinţa ta, ca să învăţăm să ascultăm întotdeauna de Dumnezeu şi să punem
în practică tot ceea ce el ne cere.
2. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai purtat în
sân până la Elisabeta!
Îngerul Gabriel i-a spus Mariei că şi ruda ei
Elisabeta aşteaptă un copil. Atunci Maria s-a pornit îndată la drum, ca să o
ajute. Pe când se salutau, Elisabeta a simţit că copilul a tresăltat de bucurie
în sânul ei. Duhul Sfânt a luminat-o pe Elisabeta, astfel încât aceasta a aflat
secretul Maicii Domnului şi, plină de bucurie, a strigat: "Fericită eşti
tu, Maria, pentru că ai crezut!"
Maică a Domnului, te rugăm pentru toţi
misionarii, care vor să-l ducă oamenilor pe Dumnezeu. Fă ca ei să găsească
inimi deschise, care să primească cu bucurie vestea cea bună a lui Isus şi să
creadă în el.
3. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai născut în
Betleem!
Când Iosif şi Maria au ajuns la Betleem, au
trebuit să se adăpostească peste noapte într-un grajd, pentru că la han nu mai
era niciun loc liber. Acolo s-a născut Pruncul Isus. Primii care au venit să
adore copilul au fost păstorii. Îngerii le-au vestit că s-a născut Mesia,
Mântuitorul.
Maică a Domnului, te rugăm pentru copiii şi
familiile care nu au niciun adăpost, deoarece l-au pierdut din cauza războiului
sau a catastrofelor naturale. Trimite-le oameni care să se îngrijească de ei şi
să le aducă pacea lui Dumnezeu.
4. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai oferit în
templu!
După 40 de zile, Iosif şi Maria l-au dus pe
Pruncul Isus la Ierusalim, în templu, după cum era prescris pentru iudei.
Atunci a venit în templu şi Simeon, un bătrân evlavios. Duhul Sfânt l-a făcut
să înţeleagă cine este acest copil şi, foarte fericit, l-a luat pe Isus în
braţele sale şi a spus cu glas tare: "Ochii mei au văzut mântuirea, lumina
care îi luminează pe toţi oamenii".
Isuse, te rugăm pentru toţi oamenii care încă nu
te cunosc. Dăruieşte-le posibilitatea să audă despre tine şi să înţeleagă că
doar tu eşti lumina şi mântuirea lumii.
5. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai regăsit
în templu!
Când Isus avea 12 ani, a mers cu părinţii săi la
templul din Ierusalim, de sărbătoarea Paştelui. A rămas acolo şi a vorbit cu
învăţaţii Israelului despre Dumnezeu, Tatăl său. În acest timp, Maria şi Iosif
au pornit pe drumul de întoarcere spre casă. Dintr-o dată, au observat că Isus
nu era în grupul care mergea înapoi spre Nazaret. L-au căutat îngrijoraţi până
l-au găsit.
Părinte ceresc, te rugăm pentru toţi părinţii
care şi-au pierdut copiii, pentru cei care se îngrijesc de copii sau pentru cei
care aşteaptă un copil şi sunt îngrijoraţi pentru viitorul lui. Ajută-i să aibă
încredere că eşti alături de ei în orice situaţie.
http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201810066
http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201810066
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu