Despre timp, despre răpire

Spune, Antoane, acum la lume
Că pleci la prima răpire.
Să nu ţii nimic secret
Că totul va fi-n direct,
 
Se va vedea în lumea întreagă,
Prin asta să înţeleagă
Că am putere şi har
Pentru cer şi pentru iad.
 
Ai ales ce a fost bine,
În veci vei fi lângă Mine.
Se va mira toată lumea
Cum s-a petrecut răpirea,
 
Aşa cum Ilie, Enoh.
De acum veţi fi toţi la un loc,
Locul unde este cerul,
Paradisul, nu infernul.
 
Vei mai lua sus cu tine
Cei ce-au înţeles şi făcut bine.
Rugaţi-vă cât mai staţi,
Multă lume să salvaţi;
 
Post cu apă şi cu pâine,
Puteţi salva multă lume.
Înţelegi acum tu, lume,
Care Dumnezeu îţi spune?
 
Trezeşte-te şi veghează
Că prima răpire urmează,
Ţine candela aprinsă
Că vestea ţi-a fost trimisă,
 
Pentru cei care cred şi aud,
Că îi iau de pe pământ.
Va fi un moment solemn,
Vreau acum să vă arăt,
 
N-a mai fost, nu va mai fi
Ce acum voi veţi trăi.
Hotărâţi-vă, dragii Mei,
Să ieşiţi dintre cei răi,
 
Lumea ce nu vă ascultă,
Ea pe veci va fi pierdută;
Într-un labirint se află
Din care nu poate să iasă.
 
Rugaţi-vă pentru ei,
Toţi sunteţi copiii Mei,
Ajutaţi-Mă să vă ajut,
Să câştig ce am pierdut,
 
Sunt mulţi ce s-au vaccinat
Şi semnul care au luat,
Nimeni nu Îmi stă în faţă,
Pot ierta păcate, faptă.
 
Voi tot nu aţi înţeles?
Am făcut un Univers
În care şi voi sunteţi,
Acum iertare să-Mi cereţi.
 
Cum am făcut, pot distruge
Doar în câteva secunde.
Acum luaţi seama bine:
Cu cel rău sau vreţi cu Mine?
 
Multe spune c-o să vă dea
Sufletul ca să vi-l ia.
Semnul voi să nu-l primiţi
De vreţi să fiţi mântuiţi.
 
Strig la voi de atâta timp
Să nu vă lăsaţi pierduţi
Prin aşa zisă momeală
Cu scopul care vă înşeală
 
Că vă dă şi c-o să aveţi,
Însă în iad vă duce-n veci.
E o capcană, copii,
Vă vor omorî de vii,
 
Sunt Dumnezeu ce vă spun,
Şi Anton nu e nebun,
Ce îi spun, el totul scrie
Ca să transmită la lume.
 
Să citiţi o să mai vreţi,
Doar puţin îl mai aveţi,
Îl înalţ acum din lume
Să fie mereu cu Mine.
 
O să vă amintiţi c-a fost
În lume, pe pământ, jos,
Că printre voi l-aţi avut
Şi în cer a dispărut.
 
Timpu-i scurt, alarma sună,
Domnul pe aleşi adună.
Nu puţini, destul de mulţi
De lume vor fi văzuţi
 
Cum se ridică la cer,
A fost şi va fi mister.
Cum au trăit nu aţi ştiut,
Ce v-au transmis nu aţi crezut,
 
Voi cu inima-ntristată,
Şi cu mintea tulburată.
Pe genunchi lăsaţi-vă,
Strigaţi „Doamne, iartă-ne!,
 
Cu Tine pe veci să fim,
Să fim vii, să nu murim.”
Despre timp, despre răpire,
Au rămas puţine zile...
 
Căiţi-vă şi convertiţi-vă fiindcă Împărăţia lui Dumnezeu este aproape!
 
Marţi, 24.05.2022, ora 13:49, Anton Ciobanu