DE CE A BLESTEMAT ISUS SMOCHINUL DACĂ NU ERA SEZONUL SMOCHINELOR?

 La prima vedere, această poveste pare nedreaptă.

Isus merge spre un smochin căutând fructe.

Nu găsește niciunul.

Apoi blestemă pomul.

Dar Evanghelia spune ceva șocant:

„Văzând de departe un smochin care avea frunze, s-a dus acolo, doar va găsi ceva în el. Când a ajuns la el, n-a găsit nimic decât frunze, pentru că nu era timpul smochinelor.” (Marcu 11:13)

Stai puțin…

Dacă nu era sezonul smochinelor, de ce s-ar aștepta Isus la fructe?

Și de ce să blestemăm un pom pentru ceva ce nu putea fi controlat de acesta?

Pentru mulți e ceva confuz, chiar tulburător.

Dar sub acest eveniment ciudat se află unul dintre cele mai puternice semne profetice din întreaga Evanghelie.

Pentru că Isus nu avea o izbucnire emoțională. El dădea un avertisment.

1. NU ERA DOAR DESPRE FOAME

Prima greșeală ar fi să crezi că Isus a blestemat pomul pur și simplu pentru că îi era foame.

Nu.

În Evanghelii, miracolele sunt adesea semne. Parabole vii. Învățături vizibile.

Smochinul este simbolic.

Isus folosește pomul pentru a dezvălui un adevăr spiritual despre Israel, închinare și religie fără rod.

Pentru a înțelege acest lucru,

trebuie să înțelegem ce reprezenta smochinul în gândirea evreiască.

2. ÎN VECHIUL TESTAMENT, SMOCHINUL SIMBOLIZA ISRAELUL

De nenumărate ori, profeții au folosit smochinul ca imagine a poporului lui Dumnezeu.

Oséa, Ieremía, Miheía, Ioél - toți leagă Israelul de smochin sau vița de vie.

Un smochin sănătos simboliza credința spirituală.

Un smochin sterp simboliza judecata.

De exemplu, Ieremía spune:

„Vreau să adun recolta lor

– oracolul Domnului –, dar nu mai sunt struguri în vie, nu mai sunt smochine în smochin; frunzele se vor veşteji şi le voi pune să fie călcate în picioare.” (Ieremia 8:13)

Așadar, când Isus se apropie de smochin,

ucenicii recunosc imediat simbolismul profetic.

Aici nu este vorba despre agricultură.

Ci este o scenă profetică.

3. DETALIUL CARE MULTORA LE SCAPĂ: POMUL AVEA FRUNZE

Marcu spune în mod specific că pomul era plin de frunze.

Acest detaliu schimbă totul.

La smochinii din acea regiune,

mugurii timpurii comestibili apăreau adesea înainte de sezonul fructelor mature.

Așadar, un pom cu frunze dădea impresia că ar trebui să conțină cel puțin câteva smochine timpurii.

Cu alte cuvinte:

Pomul anunța rodirea, dădea semne că va face fruncte ... dar nu avea deloc.

Aceasta este cheia.

Problema nu era doar absența fructelor.

Era o aparență fără realitate.

Semne exterioare.

Fără substanță interioară.

4. ISUS JUDECĂ DE FAPT IPOCRIZIA RELIGIOASĂ

Observați ce se întâmplă imediat după povestea smochinului.

Isus intră în Templu și îi alungă pe schimbătorii de bani.

Această legătură este intenționată.

Smochinul reprezintă conducerea religioasă a Israelului.

Templul arăta sfânt în exterior:

sacrificii, ritualuri, mulțimi, rugăciuni.

Dar în interior, adevărata pietate lipsea.

Ca pomul: multe frunze, fără rod.

Isus condamnă religia exterioară lipsită o convertire interioară.

De aceea, episodul smochinului însoțește curățirea Templului în Evanghelia după Marcu.

Cele două evenimente se interpretează reciproc.

5. BLESTEMUL ESTE UN AVERTISMENT PROFETIC

În Biblie, profeții au făcut adesea semne dramatice.

Ieremia a spart un vas de lut.

Ezechiel a zăcut pe o parte zile întregi.

Osea s-a căsătorit cu o prostituată.

Aceste acțiuni au fost profeții vizuale.

Blestemul lui Isus asupra smochinului aparține acestei tradiții profetice.

Este un avertisment:

judecata vine atunci când poporul lui Dumnezeu refuză adevărata rodire.

Și istoric, în decurs de o generație, Ierusalimul și Templul aveau să cadă în anul 70 d.Cr.

Pomul sterp devine un simbol al colapsului spiritual.

6. MESAJUL MAI PROFUND ESTE PENTRU NOI TOȚI

Această poveste nu este doar despre Israelul antic.

Este despre fiecare credincios.

Pentru că este posibil să pari viu spiritual… în timp ce ești gol spiritual.

Frunze fără rod.

Religie fără căință, convertire.

Închinare fără sfințenie.

Doar aparență fără transformare.

O persoană poate:

să cunoască Scriptura,

să meargă la biserică,

să vorbească în limbaj religios.

Și totuși să-i lipsească:

iubirea,

smerenia,

credința,

ascultarea.

Smochinul devine o oglindă.

7. DUMNEZEU ÎȘI DOREȘTE ÎNTOTDEAUNA ROD, NU DOAR APARENȚĂ

Isus vorbește constant despre roade:

„După roadele lor îi veți cunoaște.”

„Orice pom care nu aduce rod bun este tăiat.”

„V-am ales pe voi să aduceți rod.”

Creștinismul nu înseamnă doar să arăți ca un om religios.

Dumnezeu caută vieți transformate.

Nu doar frunze, ci rod.

8. O IRONIE ȘOCANTĂ

Copacul părea viu… dar era sterp.

Între timp,

Isus avea să atârne în curând mort pe un lemn de copac… dar urma să aducă viața veșnică.

Un copac simboliza religia goală.

Celălalt a devenit Pomul Mântuirii.

Smochinul blestemat indică spre Cruce.

Pentru că numai prin Cristos omenirea poate rodi cu adevărat din nou.

MESAJ FINAL

Așadar, de ce a blestemat Isus smochinul dacă nu era sezonul smochinelor?

Pentru că povestea nu a fost niciodată despre agricultură.

A fost despre ipocrizie.

Aparențe, imagine văzută din afară.

Credință fără rod.

Copacul avea frunze care promiteau viață … dar dezvăluiau golul.

Și Isus a folosit povestea ca un avertisment profetic pentru fiecare generație:

Dumnezeu nu caută doar aparența religioasă. El caută fructe adevărate.

Nu spectacole. Nu măști. Nu doar imaginea exterioară. Ci inimi transformate prin har.

Pentru că în Împărăția lui Dumnezeu,

frunzele nu sunt de ajuns.

RAIUL (CERUL) NU ESTE doar DREPT, ESTE INFINIT DE DREPT

 De ce unele suflete văd mai mult din Dumnezeu decât altele.

Revelația Sfintei Faustina despre gradele de glorie și destinul etern al sufletului

I. ADEVĂRUL DESPRE RAI

Majoritatea oamenilor presupun că Raiul este o recompensă egală pentru toți oamenii buni. Dar întâlnirea mistică a Sfintei Faustina cu Sfânta Treime spulberă acest mit.

În Jurnalul său (§605), ea exclamă cu uimire și gravitate:

„O, ce mare diferență de profunzime în cunoașterea lui Dumnezeu este între un grad de glorie și altul!”

Aceasta nu este poezie spirituală, ci este un adevăr spiritual.

Raiul nu este un paradis socialist în care toată lumea primește același trofeu de participare.

Cerul (Raiul) este Împărăția Dreptății Divine, unde fiecare picătură de iubire, fiecare act de sacrificiu, fiecare picătură de suferință oferită lui Dumnezeu sporește capacitatea eternă a unui suflet de a-L vedea.

Acest lucru este foarte important, deoarece înseamnă că mulți oameni țintesc mult prea jos.

II. TEOLOGIA DIN SPATELE GRADELOR DE GLORIE

1. Doctrina Catolică: Cerul are diferite niveluri de intimitate

Biserica Catolică ne învață că, deși toți cei din Cer posedă fericirea perfectă (pentru că îl posedă pe Dumnezeu), intensitatea și claritatea Viziunii Beatifice diferă în funcție de meritul și sfințenia persoanei.

Catehismul Bisericii Catolice §1024:

"Această viaţă desăvârşită, această comuniune de viaţă şi de iubire cu Preasfânta Treime, cu Fecioara Maria, cu îngerii şi cu toţi fericiţii este numită „cer”(rai). Cerul este scopul ultim şi realizarea aspiraţiilor celor mai profunde ale omului, starea de fericire supremă şi definitivă.”

Totuși, Catehismul face referire și la diferite recompense în Rai:

CBC §2009:

"Adopțiunea filială, făcându-ne părtași prin har la firea dumnezeiască, poate să ne acorde, după dreptatea gratuită a lui Dumnezeu, un adevărat merit. Acesta este un drept care vine din har, dreptul deplin al iubirii, care ne face „împreună-moștenitori” cu Cristos și vrednici să dobândim „moștenirea făgăduită a vieții veșnice”."

Sf.Toma de Aquino (ST I-II, q.5, a.2):

„Cu cât cineva Îl iubește mai mult pe Dumnezeu, cu atât primește mai multă fericire.”

2. Suport biblic: Dreptatea în răsplata veșnică

1 Corinteni 3:14–15

„lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă, căci ziua [Domnului] o va face cunoscută, pentru că în foc va fi dezvăluită şi focul va arăta cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea pe care cineva o construieşte deasupra rămâne, va primi răsplată, dacă lucrarea lui va fi arsă, va fi pedepsit. El va fi totuşi mântuit, dar numai ca prin foc.”

Mântuirea este aceeași - dar răsplata diferă.

Matei 16:27

„Căci Fiul Omului va veni în gloria Tatălui cu îngerii săi şi atunci va da fiecăruia după ceea ce a făcut.”

Daniel 12:3

„Cei pricepuţi vor străluci ca strălucirea firmamentului şi cei care i-au făcut pe mulţi să fie drepţi, ca stelele în veci şi pentru totdeauna."

Aceste pasaje afirmă o economie divină:

cu cât iubim, suferim, slujim și ne sacrificăm mai mult pentru Dumnezeu, cu atât participarea noastră la slava Lui este mai profundă.

III. DORINȚA ARZĂTOARE A SF. FAUSTINA: SĂ SUFERE MAI MULT PENTRU O SLAVĂ MAI MARE

Cuvintele Faustinei

(Jurnal §604):

"Domnul mi-a făcut cunoscut ce glorie de neînchipuit îl așteaptă pe acest suflet care îi seamănă lui Isus suferind, aici pe pământ; ... Tatăl ceresc va glorifica și va recunoaște sufletele noastre în măsura în care El va vedea în noi asemănarea cu Fiul Său."

(Jurnal §605)

"O, Dumnezeul meu, dacă aș putea astfel să ating un grad în plus, aș suferi cu bucurie toate chinurile martirilor la un loc.”

Acest lucru este uimitor.

Cei mai mulți dintre noi evităm cu orice preț suferința. Dar Faustina imploră să o obțină – nu pentru a scăpa de Iad – ci pentru a atinge un grad în plus în cunoașterea veșnică a lui Dumnezeu. Sufletul ei a văzut nivelurile de lumină și tânjește să locuiască fie și măcar cu un singur nivel mai sus.

Ce înseamnă asta pentru noi?

Suferința nu trebuie doar îndurată, ci trebuie oferită.

Fiecare lacrimă, fiecare rană, fiecare nedreptate devine monedă de schimb în veșnicie atunci când suntem uniți cu Cristos.

"Acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi şi împlinesc ceea ce lipseşte suferinţelor lui Cristos în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica" (Coloseni 1:24).

Cerul nu este doar o recompensă, ci este o reflectare a ceea ce devenim.

Cu cât suntem mai asemănători cu Cristos, cu atât vom putea primi și privi mai mult din Cristos.

IV. VĂLUL SE VA RUPE SPRE BINE, SAU SPRE RĂU

Poemul Faustinei (Jurnal §1230):

„O zi a veșniciei... În curând iubirea va rupe vălul. Și tu vei fi mântuirea mea.”

Cerul nu este îndepărtat; este ascuns în spatele unui văl (catapeteasma).

Pentru unii, acel văl este subțire – întins de dor și rugăciune.

Pentru alții, este gros – niciodată rupt pentru că sufletul este satisfăcut de cele pământești.

Paralelă biblică: catapeteasma Templului ruptă la moartea lui Cristos

Matei 27:51

„Și iată, catapeteasma templului s-a rupt în două, de sus până jos.”

Acest lucru simboliza deschiderea Cerului, posibilitatea accesului direct la Dumnezeu. Dar acest acces necesită purificare, suferință și sfințenie. Nu toți trec la fel.

V. CUM SĂ URCI PE SCARA CĂTRE CER

Revelația Sfintei Faustina nu are scopul de a ne paraliza de frică, ci de a aprinde un foc. Iată cum pot reacționa catolicii:

1. Acceptați suferința ca fiind mântuitoare

Romani 8:17

„dacă suferim cu el, ca împreună cu el să fim şi glorificaţi.”

• Uniți-vă crucile cu Cristos - fie ele mici sau mari.

2. Trăiți fiecare clipă cu iubire

1 Corinteni 13:13

„Cea mai mare dintre acestea este iubirea.”

• Iubirea, iar nu talentul, nici statutul, este cea care determină capacitatea voastră de atinge gloria divină.

3. Faceți reparare pentru păcate

Coloseni 1:24

„împlinesc ceea ce lipseşte suferinţelor lui Cristos în trupul meu.”

• Oferiți penitență nu numai pentru păcatele voastre, ci și pentru păcatele lumii.

4. Doriți mai mult, nu mai puțin

Matei 5:6

„Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura!”

• Ambiția sfântă nu este mândrie, ci este smerenie care știe că Dumnezeu merită tot ce avem noi.

VI. CONCLUZIE:

RAIUL ESTE EXTREM DE REAL

Raiul nu este o loterie (dacă am noroc intru, dacă nu, nu) ci este o reflectare a cine ai devenit prin har.

Viziunea Sfintei Faustina smulge masca mediocrității, lăsând să se vadă obiectivele noastre superficiale. Ea ne arată foamea spirituală care ar trebui să definească fiecare viață catolică.

Așadar, întreabă-te:

Ești mulțumit cu o viață spirituală care abia supraviețuiește ?

Sau îndrăznești să devii un suflet înflăcărat - unul care arde catapeteasma și Îl vede pe Dumnezeu nu doar în mod vag, ci strălucitor?

Străduiește-te să atingi încă un grad de glorie.

Pentru că în Cer nu este vorba despre a avea mai mult decât alții,

ci este vorba despre a putea primi mai mult din Dumnezeu.

Rugăciune pentru un grad mai profund de glorie în Cer

(inspirată de Jurnalul Sf. Faustina)

O, Sfântă Treime, Foc Veșnic al Iubirii și Izvor al întregii Glorii,

Te laud pentru misterul Cerului, unde fiecare suflet va străluci după iubirea pe care a purtat-o ​​pe pământ.

Doamne, nu caut mângâiere, favoare sau onoare.

Te caut pe Tine. Nu doar pentru a fi mântuit, ci pentru a arde de iubire atât de intens, încât să Te pot vedea mai clar o veșnicie.

Dă-mi harul să sufăr cu bucurie, să iubesc fără măsură și să-Ți ofer fiecare clipă ca pe un dar revărsat la picioarele Tale.

Rupe catapeteasma sufletului meu, o, Isuse.

Deschide-mi inima, ca să fiu flămând de sfințenie și însetat de plinătatea luminii Tale.

Dacă atingerea a încă unui grad de glorie

necesită durerea martirilor, atunci dă-mi curajul și rezistența lor, căci nimic nu se compară cu a Te vedea așa cum ești.

O, Marie, Regina Cerului, și Sfântă Faustina, Apostolul Milostivirii Divine, mijlociți pentru mine ca să pot trăi, suferi și muri, cu ochii ațintiți spre veșnicie.

Amin.

_______

În teologia romano-catolică, ambii termeni, Cer si Rai, sunt corecți și acceptați, fiind folosiți adesea interschimbabil pentru a descrie starea de fericire veșnică alături de Dumnezeu. Totuși, există nuanțe:

Rai (sau Viața Veșnică): Este termenul care subliniază starea finală de fericire supremă, comuniunea perfectă cu Sfânta Treime, Fecioara Maria, îngeri și sfinți.

Cer: Este un termen biblic și teologic care indică nu atât un loc geografic, cât o stare de existență "în Dumnezeu", dincolo de limitele pământești.

______

Viziunea beatifică reprezintă, în teologia creștină, experiența supremă și directă a vederii lui Dumnezeu „față în față” în viața veșnică, constituind fericirea veșnică a sufletelor. Aceasta implică o unire intimă cu divinitatea, dincolo de cunoașterea simbolică, fiind o participare directă la viața lui Dumnezeu.

Este:

Viziune directă: Nu este o cunoaștere prin rațiune sau simboluri, ci o percepție nemijlocită a lui Dumnezeu.

Fericire veșnică: Reprezintă scopul final al credincioșilor, aducând o bucurie desăvârșită în prezența divină.

Stare de sfințenie: Este oferită sufletelor purificate, care sunt în comuniune cu Preasfânta Treime.

DEMONI ÎN LIVING: Cum poate intra diavolul prin ecran (tv, laptop, PC, tel. mobil etc.). Un semnal de alarmă pentru locuințele catolice. RĂUL INTRĂ PRIN CEEA CE NE DISTRAGE

Oare, câți catolici s-ar gândi să-l invite pe diavol în casele lor?

Și totuși, zi de zi, ceas de ceas, demonii intră direct - tocmai prin ecranele pe care le pornim cu nerăbdare.

Locuințele noastre, menite să fie biserici domestice, sunt adesea profanate de ceea ce noi permitem și vrem să vedem la televizoarele, dispozitivele mobile și computerele noastre.

„Vai de cei care spun că răul este bine şi binele rău, care stabilesc întunericul drept lumină şi lumina drept întuneric, care stabilesc amarul dulce şi dulcele amar.” (Isaia 5:20)

Exorciștii moderni și cei sensibili spititual au observat un tipar înfiorător:

Oriunde există televizoare - și mai ales unde se consumă conținut corupt moral - demonii sunt prezenți, adesea agățați de scaunul din fața ecranului.

Aceasta nu este superstiție. Acesta este război spiritual.

DEMONII NU AU NEVOIE DE INVITAȚIA TA, CI DOAR DE PERMISIUNEA TA

Demonii sunt legaliști. Ei nu au nevoie să-i invoci. Ei au nevoie doar ca tu să spargi, să încalci, protecția spirituală. Un preot bun a spus că demonii intră în viața cuiva dacă i se ofera o nișă de intrare, o deschidere, și e invitat de două ori (pron păcate, blasfemie, înjurături, blesteme, practici oculte și acțiuni păgâne/rele etc.).

Când te uiți la materiale media cu conținut sexual explicit, violent, blasfemic sau cu tematică ocultă, le permiți să aibă ocazia să acționeze.

„Nu daţi ocazie diavolului.” (Efeseni 4:27)

Poate că nu te uiți la pornografie. Dar dacă îți hrănești constant sufletul cu emisiuni care normalizează perversiunea, batjocoresc sacrul sau glorifică violența, deschizi o rană spirituală - iar demonii sunt atrași de răni.

Atmosfera spirituală din casa ta nu este neutră. Este fie locuită de har, fie de altceva.

CÂMPUL DE LUPTĂ DIN LIVING (spațiul în care te uiți la tv.)

Exorciștii catolici mărturisesc că în aproape fiecare casă exorcizată de ei, a fost descoperită o prezență demonică în zona principală de vizionare a televizorului. De ce?

Pentru că ceea ce se consumă acolo antrenează imaginația, deformează conștiința și desensibilizează sufletul.

Ceea ce era odată scandalos este acum „divertisment”. Iar ceea ce este normalizat devine acceptat.

„Candela trupului este ochiul. Deci dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină.” (Matei 6:22)

Dar ce se întâmplă când ochii se hrănesc cu întuneric?

„Însă dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi întunecos. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare [va fi] întunericul! (Matei 6:23)

Televiziunea a devenit unul dintre cateheții preferați ai diavolului, catehizând nu întru adevăr, ci în minciuni deghizate în eliberare, umor sau plăcere.

TACTICA SUBTILĂ A LUI SATANA: FACEȚI RĂUL SĂ PARĂ NORMAL

Satana nu urlă întotdeauna, ci, uneori, doar șoptește prin seriale de comedie, seriale dramatice, reality show-uri etc.

Iată cum:

▪︎Păcatul sexual este făcut amuzant.

▪︎Ocultismul este făcut incitant.

▪︎Luarea în batjocură a religiei devine ingenioasă.

▪︎Materialismul este portretizat ca fericire.

▪︎Răzbunarea este portretizată ca dreptate.

„Nu puteţi să beţi şi potirul Domnului, şi potirul demonilor; nu puteţi să luaţi parte şi la masa Domnului şi la masa demonilor.” (1 Corinteni 10:21)

De aceea, demonul nu vrea să fii neapărat satanist, lui îi este suficient doar să consumi pe nerăsuflate, stil maraton, cât mai multe seriale, emisiuni, documentare, prg. de divertisment, cu conținut sexual explicit, deviant, scandalos, înfricoșător, șocant, obsesiv, care dezvoltă comportamente adictive etc. și să le numești „distracție inofensivă”.

PROTEJEAZĂ-ȚI CASA: UN PLAN DE JOC SPIRITUAL

Este timpul ca familiile catolice să-și revendice locuințele ca spații sacre.

Iată cum:

1. Examinează-te, căiește-te, cere-ți iertare de la Dumnezeu

„Cercetează-mă, Dumnezeule, şi vezi inima mea, încearcă şi cunoaşte neliniştile mele! Vezi dacă nu merg pe o cale greşită....” (Psalmul 139:23-24)

Întreabă-te: La ce mă uit? Aș fi de acord ca Cristos să se uite la asta împreună cu mine?

Mergi la Spovedanie în mod regulat și mărturisește-ți păcatele sexuale și cu numărul lor, precum și păcatele care provoacă pofta ochilor.

(Pofta ochilor descrie dorința păcătoasă și necontrolată de a poseda sau de a consuma lucrurile pe care le vedem, de a avea tot ceea ce atrage ochiul: bani, posesiuni, haine, frumusețe fizică sau alte bunuri materiale. Adesea, pofta ochilor este considerată începutul poftei cărnii; privirea declanșează dorința puternică de a poseda.)

2. Purifică Spațiul

Binecuvântează-ți casa cu apă sfințită.

Invită un preot să facă o binecuvântare a casei.

Îndepărtează, distruge, renunță la materialele media care promovează direct păcatul, blasfemia, agresivitatea, temele oculte, emisiunile religioase necatolice, pornografia, lipsa de modestie, temele sexuale, filmele de groază (horror) etc.

„...nu luaţi parte la faptele fără rod ale întunericului, ci mai degrabă denunţaţi-le!” (Efeseni 5:11)

3. Recuperați-vă ecranul (din posesia necuratului)

Transformați-vă ecranele într-un instrument pentru adevăr:

▪︎Urmăriți filme despre chestiuni sfinte.

▪︎Ascultați podcasturi catolice.

▪︎Învățați despre credință.

▪︎Găzduiți rozarii în familie în living.

Folosiți imagini cu sfinți, îngeri, Isus etc. ca screensaver sau pictogramă LockScreen

„... eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul.” (Iosua 24:15)

4. Rozariul zilnic și prezența Mariei

Preasfânta Maică este teroarea demonilor. Când familia se roagă împreună Rozariul, climatul spiritual al casei se schimbă. Îngerii înlocuiesc întunericul.

„... împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de la voi.” (Iacob 4:7)

ALEGEȚI-VĂ OASPEȚII

În fiecare seară, prin ceea ce permitem să apară pe ecranele noastre, ne alegem oaspeții.

Vor fi Fecioara Maria și îngerii ei?

Sau minciunile seducătoare ale lui Satana, deghizate într-un serial care "trebuie urmărit neapărat”?

„Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dă târcoale căutând pe cine să înghită! ” (1 Petru 5:8)

Livingul nu este neutru.

Este fie un sanctuar… fie o capcană.

Tu decizi.

SĂ NE RUGĂM:

„Tată Ceresc, curăță locuințele noastre de orice influență rea.

Prin mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, alungă tot întunericul.

Fie ca Inima Preasfântă a lui Isus să domnească în fiecare cameră

și Cuvântul Tău să fie standardul după care decidem ceea ce văd ochii și aud urechile noastre. Amin.”