Primele pătimiri
Imediat după unirea Mea cu natura
umană, M-am cufundat în adorarea Tatălui Meu. I-am mulţumit pentru binele pe care
l-a dat omenirii, fiindcă M-a dăruit pe Mine, Fiul Său Unul-Născut spre
mântuirea neamului omenesc. L-am adorat şi I-am mulţumit în numele tuturor
făpturilor raţionale. Din acel moment încolo M-am autoproclamat ca fiind Frate
al lor.
Am spus că tot ce voi face şi pătimi în
timpul vieţii mele pământeşti, vreau să le fac şi să le îndur pentru fraţii
Mei. Prin aceasta am vrut să ofer îndestulare Tatălui Meu fiindcă ei sunt plini
de greşeli şi lipsuri.
După prima adorare şi recunoştinţă, am cerut de la Tatăl Veşnic un har pentru Mama Mea: ca pe durata
şederii Mele în pântecele Ei, ori de câte ori Mă voi mişca, să crească cu câte
un grad în harul sfinţitor. Am cerut acest har pentru ca încă în această viaţă
pământească să primească însutit recompensa pentru că Mi-a hrănit trupul
omenesc din inima ei preacurată. La această cerere, Tatăl şi-a exprimat mare plăcere.
În acelaşi timp, i-am făcut acestea cunoscute şi Mamei Mele, pentru ca bucuria
ei să fie şi mai mare şi să ofere sălaş iubitului ei “Fiu” cu o şi mai mare
încântare sufletească.
După ce Tatăl Mi-a îndeplinit
rugămintea, în mod obligatoriu, i-am mulţumit pentru aceasta împreună cu Mama Mea. Dar i-am
mulţumit şi mamei Mele. În ochii Tatălui Meu, această recunoştinţă ca Om şi
Dumnezeu a fost deosebit de valoroasă şi plăcută.
PRIMELE SUFERINŢE ŞI
PRIMELE BUCURII
Mireasa Mea, am simţit dureri şi în
acelaşi timp bucurii de nedescris, în această situaţie dificilă. Ştiam că
îndeplinesc voia Tatălui. Mă aflam în pântecele unei făpturi pe care o iubeam
nespus şi în care Mi-am găsit toată plăcerea. Am oferit Tatălui Meu această
suferinţă pe care am îndurat-o, fiind închis, Eu, Dumnezeu, într-un pântece
strâmt, ca ispăşire pentru acel libertinaj în care mulţi dintre fraţii Mei
trăiesc – împotriva voinţei Tatălui Meu.
Am oferit-o pentru aceia care au
fost închişi pentru că M-au iubit, i-am compătimit dinainte promiţându-le
sprijinul şi ajutorul Meu. Da, acea suferinţă a
stării de strâmtorare din pântecele mamei am oferit-o Tatălui Meu pentru
tot acel libertinaj în care trăiesc oamenii, perindându-se de colo-colo în lume
şi satisfăcându-şi poftele şi distracţiile nepermise, în timp ce Îl rănesc pe
Tatăl Ceresc.
Am mai oferit această suferinţă şi pentru
acei călugări care din plictis, părăsesc clauzura şi resping pe deplin regulile.
Am oferit suferinţa Mea şi pentru aceia care, cu faptele şi dorinţele lor,
încalcă regulile şi năzuiesc după acea libertate cochetă şi periculoasă pe care
cândva au repudiat-o atât de tare – însă acum şi-o doresc deoarece sufletul le-a
lâncezit pierzându-şi însufleţirea. Pentru îngrădirea şi strâmtoarea Mea, I-am
cerut Tatălui să fie îndurător cu ei şi dacă, recunoscându-şi eroarea, îşi
reînsufleţesc evlavia şi se supun din nou îngrădirii clauzurii şi ordinii
călugăreşti, să îi ierte.
Am oferit situaţia Mea de îngrădire,
în mod deosebit pentru răufăcătorii
care, din cauza greşelilor lor au avut parte de pedeapsa primită în urma unor
sentinţe judecătoreşti, care trebuie să-şi ducă traiul greu încătuşaţi în
închisori. L-am rugat pe Tată Meu, ca fiind cu privire la situaţia Mea de
îngrădire, să le dea harul de a ispăşi cu răbdare pedepsele primite pentru
fărădelegile lor. Tatăl a primit toate acestea şi a promis că le dă acest har,
dar cu condiţia ca robii să nu se împotrivească harurilor şi insuflărilor Sale
şi vor reprima în ei împietrirea şi încăpăţânarea lor, precum şi dorinţa de
răzbunare îndreptată împotriva celor care i-au pedepsit.
I-am văzut pe acei oameni care au trăit
în trecut, pe cei care trăiau atunci şi pe cei care vor trăi de-a lungul
secolelor până la sfârşitul lumii. Am văzut toate faptele lor şi tot ce au
întreprins, atât pe cele exterioare cât şi pe cele interioare. Am văzut
păcatele pe care oamenii le-au comis vreodată, pe care le-au comis în trecut şi pe cele care vor fi comise până la sfârşitul lumii. Am văzut
imperfecţiunea tuturor oamenilor, greşelile, slăbiciunile şi evitarea de a se
pune în slujba lui Dumnezeu. M-a cuprins tristeţea şi durerea pentru fiecare
om. I-am oferit Părintelui viaţa Mea şi suferinţele izvorâte din situaţia Mea
de strâmtorare.