După o zi de muncă,
Simţi nevoia de odihnă,
Să bei un pahar cu apă,
În gură să bagi ceva hrană.
Vedeţi? De toate v-am dat,
Trup vouă cu tot cu cap.
E un complex circuit,
Inima sânge pompând,
Să meargă toate în ritm,
Cum în viaţă şi în timp.
Inima o otrăviţi,
Capul nu prea îl folosiţi.
Vi le-am dat să le păstraţi,
Nu celui rău să le daţi.
V-a umplut de atâtea boli,
Şi v-a băgat în noroi.
Aşa de sus v-a săltat,
Că aţi ajuns la fund în iad.
Să vă scoată n-are cine,
De nu vă întoarceţi la Mine.
Vedeţi focul? Vedeţi apa?
La toţi aşa vă e soarta.
Foc de artificii vreţi?
Peste tot o să aveţi,
Nu cu trudă, cheltuială,
Curând peste voi coboară.
Că despre buton v-am spus,
Comanda-i la Mine sus.
Sunt atâtea hârâieli,
După scopuri şi plăceri.
Fiţi pe pace, liniştiţi,
Că înapoi totul primiţi,
Nu o dată, ci înzecit,
Vă dau să fiţi mulţumiţi,
Tatăl vă spune din cer,
Prin Anton ce-i mesager.
Îl judecaţi, criticaţi,
Prieteni sau îndepărtaţi.
Ce citiţi, nu vă convine,
Dar el ascultă de Mine.
Tot v-am spus, v-am anunţat,
Că pe voi foc o să las.
Până termină de scris,
Vor zbura bombe pe sus.
Sunt pregătiţi, în alertă,
Să mai trimită o rachetă,
Şi de aici începe totul,
Va lovi portavionul,
Care-i ţinta şi momentul,
Ca să înceapă războiul.
Cei plecaţi în lumea largă,
Pot acasă să se întoarcă.
Mai sunt păsări care zboară,
Sunt maşini ce duc la scară.
Vine apa, vine focul,
Cât puteţi, alegeţi locul,
Că în lume sau acasă,
Acum e ultima şansă.
Gândiţi-vă foarte bine,
Ce Tatăl Ceresc vă spune.
vineri, 22.09.2017, ora 21:23 Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu