Ce vă spun, nu ignoraţi

Aşa de cum vreţi, copii,
Nu se mai poate trăi.
Cum folosiţi ce v-am dat,
Picioare, inimă, cap,
 
Ca să lucraţi în grădină,
Să aduceţi roadă bună?
Nu mai vreţi ca să lucraţi,
Nu postiţi, nu vă rugaţi...
 
De capul vostru v-am lăsat
Prin lume ca să umblaţi.
Pe unde sunteţi, aţi ajuns,
Parcă rădăcini aţi prins.
 
Vă rog să veniţi în ţară
La familia voastră dragă.
Chiar acum când voi citiţi,
Vă rog ca să vă porniţi.
 
Vine foc, vine furtună,
Nimeni n-o să mai ajungă,
Nici pe sus şi nici pe apă,
Vă spune al vostru Tată.
 
Voi mereu spuneţi de asta,
C-a mai fost de una, alta...
Acum sunt prea multe semne,
Şi uitaţi-vă la vreme,
 
Ochii nu-i mai folosiţi,
Nici urechile să auziţi.
Ce se va întâmpla curând,
Veţi rămâne muţi şi surzi.
 
Am strigat la voi din cer
Să nu vă pierd în infern.
N-aţi vrut să ascultaţi de Mine,
Nici de profeţii din lume,
 
Ce i-am ales să vă spună,
Despre acest timp din urmă,
Şi ce face acum duşmanul,
Cum vă pregăteşte ştreangul,
 
Pentru suflet de pierdut,
Să vi-l pună şi la gât.
Dragi copii, vă plâng de milă
Că v-aţi lepădat de turmă.
 
Nu mai pot să vă adun,
V-a înşelat cel nebun,
Ce e mereu într-o grabă,
Ca un speriat aleargă,
 
Să distrugă, să omoare
Tot ce este în picioare.
Dragi copii, mai spun o dată,
Întoarceţi-vă toţi acasă,
 
Vă dau putere şi har
Ca să treceţi de hotar.
Doar acum, nu mai curând,
Veţi vedea totul închid;
 
Închid marea, închid cerul,
La hotar pun grănicerul.
Nici testul, nici vaccinarea
Nu vă va mai fi salvarea.
 
Lăsaţi tot ce aveţi în lume,
Hai acasă, Tatăl spune,
Că e în oraş sau la sat,
Ce vă spun nu ignoraţi.
 
Luni, 17.01.2022, ora 17:17, Anton Ciobanu