Domnul

Lăsaţi grija, lăsaţi somnul,

Şi nu vă jucaţi cu Domnul!

Nu-i păpuşă, nu-i stafie,

Sfânt a fost şi o să fie.

Ce e, lume, aşa de greu,

Să asculţi Cuvântul Său?

El e blând şi iubitor,

Şi te vrea cu El în cer.

E frumos! E ca în vis!

El te vrea în Paradis.

Îl huleşti şi îl respingi,

Pentru asta o să plângi.

Ţi-a dat viaţa cu de toate:

Casă, bani şi sănătate,

Şi familie frumoasă.

Cine aşa mai poate facă?

Cu de toate te-a înzestrat,

În trupul ce ţi l-a dat.

Să-L asculţi şi să te rogi,

Şi la El să te întorci.

Ai umblat răzleţ ca vântul,

Şi n-ai ascultat Cuvântul.

Cel ce-i sfânt, primordial,

Să fie pe primul plan.

În orice top, orice concurs,

El să fie cel mai sus.

E exemplu, să-L urmezi,

Să-L asculţi şi să te încrezi.

Te iubeşte şi te aşteaptă,

Să-i răspunzi cât mai degrabă,

Că toate au un loc şi un timp,

De El totu-i stabilit.             

16.11.2014, ora 0, 05 Anton Ciobanu