Încă
mai calc pe pământ,
Nu
ştiu până, unde, când,
Prin
lume ca s-o mai văd,
Cât
cu ea sunt încă jos.
Nu
degeaba m-am văzut,
De
jos la cer ridicând.
Am
scris cum şi alţi profeţi,
Tatăl
umblând la peceţi,
Prin
îngeri care-i trimite,
Pe
noi ca să ne anunţe,
Că
vine spre noi Pedeapsa,
Grabnic
una după alta.
Pe
cei ce nebuni i-aţi crezut,
Ce-au
scris, aveţi de văzut,
Cum
peceţile la rând,
Câte
una desfăcând,
De
îngeri pe cai călare,
Din
trâmbiţă vor suna tare,
Că
acum, nu altădată,
Vine
plagă după plagă.
S-a
scris şi s-a anunţat,
Că
timpul s-a terminat.
A
strigat Tatăl din cer,
Şi
Fiul făcând la fel,
Maria
din cer venind,
Şi
ea la lume vorbind,
De
pocăinţă, convertire,
Cu
mult post şi rugăciune.
A
bătut vântul, a plouat.
Totul
a luat şi îngropat.
Nici
cu ruga, nici cu postul,
Nu
aţi vrut să opriţi vântul.
Nici
ploaia cu haruri multe,
N-aţi
cerut ca să vă ude,
Nici
în suflet, nici pe trup,
Aţi
respins, tot aţi pierdut.
Vai
ce mare pedeapsă vine,
Peste
pământ, peste lume!
Preasfânta
Treime vă spune,
Şi
Măicuţa mereu plânge.
Maica
Sfântă şi divină,
A
strigat, dar nu mai strigă,
Că
timpul s-a terminat,
Cel
de Tatăl ce-a fost dat.
Staţi
cu ochii înspre cer,
Să
vedeţi Marele Semn;
Cel
vestit şi anunţat,
Peste
voi va fi lăsat.
Acum
e timpul când răul,
Se
luptă cu Dumnezeul,
Cel
ce-a fost şi va fi veşnic,
În
lumină, nu întuneric.
Despre
asta acum v-a spus,
Preasfânta
Treime de sus,
Cu
Sfânta Maică împreună,
Că
ce urmează nu-i glumă.
Cum
nu v-aţi gândit, n-aţi crezut,
Aveţi
de trăit, văzut.
V-a
şoptit Duhul Preasfânt,
Din
cer lumii pe pământ.
8.02.2018, ora 14:52 Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu