Şi popor încreştinat.
Ţi-a dat şesuri, ţi-a dat munţi,
Izvoare cu ape dulci,
Câmpii întinse, mănoase,
Dealuri cu vârfuri înalte,
Cu vii şi pomi roditori,
Şi în muncă ţi-a dat spor.
De cu zori când pleci de acasă,
Să faci o cruce înaltă,
Cu speranţă şi în rugă,
Ca la Domnul să ajungă;
Ce îi ceri să-ţi dea răspuns,
După ce ajunge sus.
Românie, cu rugă ai strigat,
Către Domnul ai înălţat,
Ieri şi azi. Mereu să strigi,
Răspuns să vezi, auzi,
Cum Domnul veghează, aude,
Şi României răspunde,
Ca răspuns la rugăciuni,
Cu semne şi mari minuni.
Spre Maria El îndreaptă,
Postul, rugăciunea noastră,
Că e Mama noastră bună,
România a ei Grădină.
Iubeşte lumea, pământul,
Şi va fugări urâtul,
Ce stă sus, împopoţonat,
La Victoria-n Palat;
Guvernul ce a capturat,
Această glie şi neam.
La alegeri, prin votanţi,
Aţi ajuns înstrăinaţi.
Taţi, mame, copii şi fraţi,
De ţară înstrăinaţi.
A băgat ranchiună, ură,
Pân’ la îndepărtata rudă,
Că nu se mai pot privi,
A suferi de a vorbi.
Daţi afară, scoateţi clica,
Să nu mai rămână nimica.
Faceţi voi purificare,
Până fac Eu pe cea mare.
Nu-i lăsaţi, mai greu va fi,
Ceas de ceas şi zi de zi.
Ridică-te sus, române,
Ca din nou de a-l învinge,
Pe cel ce e şi încearcă,
De toate ca să vă stoarcă:
De credinţă şi de viaţă,
Cum de hrană şi de apă.
Nu dormiţi, Eu am strigat,
Că vă bagă cip în cap,
Că sunt două paralele
Puteri ce se bat între ele.
Schimbați-l pe preşedinte,
Şi veţi merge înainte.
De Guvern de ascultaţi,
Vă prindeţi singuri în laţ.
Legile lor sunt parşive,
În capcană vă va prinde.
Pentru ţară-s puţini bani,
Pentru săraci şi bolnavi.
Nu sunt bani de tratament,
V-au vândut pe amanet.
Ridică-te, române, acum,
Cât mai poţi şi mai ai timp,
Că târziu poate fi mâine,
Atunci ca să strigi la Mine.
Eu nu mâine, azi strig la tine:
Hai, ridică-te, române!
Scoate jugul ce te apasă,
Şi alungă această clasă,
De vandali, incompetenţi,
Ca să fiţi independenţi,
De Parlament, de Guvern,
Şi de loja de masoni.
Daţi afară, măturaţi,
Să vină alţii curaţi.
Aveţi oameni de elită,
România să conducă,
Cu experienţă, pregătiţi,
Cu credinţă şi cinstiţi.
Cu credinţă şi bun simţ,
Ei ca să ajungă sus,
Să conducă acest neam,
De români adevăraţi,
Cu trup şi sânge curat,
Pentru glie, pentru neam,
Pentru tată, copii, mamă,
Şi ce-a mai rămas prin ţară.
Ce aproape! Că se leagă,
Fatima de-a voastră ţară.
Un centenar împreună,
În unitate şi rugă.
Ce frumos e-n unitate!
Când cu rugăciuni înalte,
Spre cer voi le înălţaţi,
Ca să fiţi iertaţi, salvaţi,
De Domnul de la cel rău.
Ascultaţi cuvântul Meu,
Cum Eu am strigat, Mama, Fiul,
Prin profeţi mereu prin Duhul,
Ca lui Noe, Moise, Lot;
De acum nu mai strig deloc.
La toate naţiile din lume,
Am acum de a le spune:
Ca lui Noe când cu arca:
Urcă sus că pun lăcata!
Cheia rămâne la Mine,
Până cartea voi deschide,
Să citesc şi ca să strig,
Pe acei care i-am scris,
Că apa va fi mare,
Şi vântul cu a lui rafale,
Cutremurul gigant venind,
Pământul atunci dansând.
Cei din arcă n-aibă grijă,
Nu-i răstoarnă, nici scufundă.
Sunt la cârmă, opresc vântul,
Liniştesc apa, pământul.
Credeţi voi că sunt în stare
De asemenea lucrare?
De nu credeţi, v-aţi pierdut,
De credeţi, vă urcaţi sus.
V-a vorbit CEL SUNT şi POT,
Dumnezeu ce-i peste tot.
Nu-i nimic întâmplător,
Faceţi aşa cum vă cer,
Dumnezeul tuturor,
De ieri, azi şi viitor.
25.05.2021
Doamne, ajută-ne ca pentru Tine, viaţa noastră şi timpul să fie rugăciunea. Ajută-ne să Te ajutăm pentru împlinirea Legământului Tău final, al lumii, sufletelor şi pământului, acum, în cel din urmă timp.
Doamne, când şi unde ne chemi, ajută-ne să Te urmăm.
Mereu atenţi să fiţi şi când staţi,
Să puteţi răspunde când sunteţi chemaţi.
Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu