De asta am venit jos

 Uitaţi-vă ce aţi făcut,

Şi cât de rău aţi ajuns!

Că despre toate Eu v-am spus,

Trimit foc pe voi de sus,

De Mine neascultând,

Nici măcar doar un cuvânt.

Aţi plecat în lumea largă,

Fără haină, fără hrană,

Umblând după mult mai bine.

Aşa aţi uitat de Mine,

Ce v-am fost în faţă, spate,

Cum în genunchi şi pe coate.

Crucea voastră am cărat,

Pe drumul de pe Calvar.

Unde e răspunsul vostru?

Fugind, parcă aş fi un monstru!

În loc să Mă ajutaţi,

Şi acum Mă condamnaţi,

Cu injurii şi ofense,

Chemând peste voi pedepse:

Apă multă şi mult foc,

Şi război din loc în loc.

Vă spune Domnul Isus,

Că totul va fi distrus.

Cum aţi făcut voi cu Mine,

Se va îndrepta spre lume,

Ură, chin şi mult dispreţ,

În loc de apă, oţet.

Ce Mi-aţi dat, la fel primiţi,

Dacă înapoi nu veniţi,

Acasă de unde aţi plecat,

V-aţi născut, v-aţi botezat.

De sunteţi în lumea largă,

E timpul de întors acasă,

La părinţi sau casa voastră,

Că vă spun ulltima dată.

Luaţi în seamă că nu-i glumă,

Este timpul de pe urmă,

Cel umplut şi depăşit,

Când spun stop, la toate punct.

Trebuie să înnoiesc totul,

Pământul, natura, omul.

Deloc nu va fi uşor,

Şi în pas alergător.

M-aţi împins cu crucea în spate,

Pe Calvar tot mai departe.

Dădeaţi des cu biciul în Mine,

Crucea era numai sânge;

De cum cădeam pe pământ,

Şi pe el lacrimi curgând,

Sudoare sfântă, divină,

Să vă iert păcate, vină.

Nu cei mici, obişnuiţi,

Asta Mie Mi-au făcut!

Clerul şi cei învăţaţi,

Din rangul cel mai înalt!

Le-am  spus că sunt Dumnezeu,

Şi M-a trimis Tatăl Meu,

Născut din Fecioara Mamă,

Prin Duhul care dă viaţă.

Că n-am vrut ca ei să spun,

M-au dat la moarte prin chin,

Şi pe cruce răstignit,

În inimă Mi-au înfipt,

O suliţă otrăvită.

De atunci a început să curgă,

Lacrimi de sânge şi apă,

Ca să vă iert de pedeapsă,

De care n-am fost vinovat.

Şarpele v-a înşelat,

Cum pe Eva şi Adam,

Când umblau singuri prin Rai.

Cu ochiul mărul le-a făcut,

Amândoi din el mâncând.

Şi aşa din primul păcat,

Pe toţi v-am răscumpărat.

Luând din pomul oprit mărul,

N-au ascultat ce a spus Domnul,

Lăsându-se înşelaţi,

Din Rai au ajuns în iad.

De asta am venit jos,

Să vă scap şi să vă scot,

De pedeapsă şi din iad,

Ca să fim din nou în Rai,

Fără şarpe prin livadă,

Nimeni în păcat mai cadă.

Doar cu Domnul ce-i Păstorul,

Va fi veşnic viitorul,

Care-i viaţa si izvorul!

   luni, 22.05.2017, ora 0:55, Anton Ciobanu