Domnul lucreză cu toate

Din lume, treizeci la sută,

Vor cade la Semn în râpă.

Când va năvăli lumina,

Ei vor nimeri ruina.

Aşa au vrut, au dorit,

Ascultând de Anticrist,

Vrând să aibe de toate

Aici; dincolo numai moarte.

Ce căldură, ce miros!

Vor găsi acolo jos,

După ajutor strigând,

Dar va fi târziu atunci.

Fierul îl baţi cât e cald,

În apă stai mai la mal.

Fierul răcit nu mai poţi,

Cum ai vrut să-l modelezi.

De în apă, în larg te avânţi,

Eşti preluat de curenţi.

Pericolul e foarte mare,

Cum pe uscat şi pe mare.

Domnul lucrează cu toate,

Cumpătat şi cu răbdare.

Omule, de te-ai grăbit,

Şi de El neascultând,

Nu în apă, te duci în foc,

Şi ca să-l stingi, nu mai poţi,

Că groapa e mare, adâncă,

De strigi, n-are cine să te-audă.

Gândeşte-te la ce citeşti:

Fierul de vrei să-l căleşti,

Cât e cald şi mai e timp,

Ca nu veşnic tu să plângi.

Ia în seamă, ia aminte,

Omule, de acum înainte:

Nu te arunca adânc în apă,

Stai cât mai la suprafaţă.

De la foc mai poţi a scoate,

Din  apă, doar mâl şi moarte.

Asta, omule, ţi-a spus,

Salvatorul tău, Isus.

          luni, 3.04.2017, ora 23,45 Anton Ciobanu