joi, 29 decembrie 2016

Fiţi în veghe, vine Semnul!



Acum toţi să fiţi atenţi,
Vine Semnul să-l vedeţi.
Stă demult şi tot aşteaptă,
Să vină, lumea să-l vadă.

Va fi zdruncin, va fi dramă,
Când la voi o să apară.
Se va clătina pământul,
Şi va bate tare vântul.

Va fi zgomot, va fi groază,
Ca noaptea va fi în amiază,
O bubuitură mare,
Vă va da jos din picioare.

Va fi mare hărmălaie,
Mulţi vor striga în gura mare,
De spaima ce se va petrece,
Că nu vor avea unde a merge.

Semnul e deasupra voastră,
Va pătrunde-n orice casă,
Fie beton, cărămidă;
Va fi plină de lumină,

În pământ cât şi în apă,
La fel, în inima voastră.
În minte nu va mai fi umbră,
Va fă ştearsă de lumină.

Orbii atunci or să vadă,
Şi muţii vor sta de vorbă.
Cei cu inima de piatră,
Vor muri sau face gheaţă.

Tatăl sunt ce îţi vorbesc,
Eu am vrut să te trezesc.
E târziu şi este noapte,
E aproape trei jumate.

Ca acum, la acest timp,
Niciodată nu ai scris.
De ce spun de ora trei?
Că cei ce sunteţi ai Mei,

Vă rugaţi la ora trei.
Sunt şi buni, mai sunt şi răi.
Însă noaptea a voastră rugă,
Pân’ la Mine o să ajungă.

O ascult, vă dau răspuns,
Că trimit Semnul de sus.
Cei ce ştiţi şi cei nu ştiţi,
Pe Mine când Mă primiţi,

Cum va fi? Ca din senin,
Cum v-am spus, ca hoţul vin.
Voi să fiţi pregătiţi,
Pe Mine când Mă primiţi,

Cât în inimă şi-n casă,
Şi toată planeta voastră.
Copile, unde ţi-e gândul?
Că-i de la Mine Cuvântul.

De asta scrii de mult timp,
Mai că nu ţi-i de crezut.
Să crezi de această dată,
Că nu va fi amânată.

Nu spun ziua şi nici ora,
Şi nici nu vă duc cu vorba.
Cum cu Noe şi cu Lot,
Şi atunci la fel a fost.

Arca-i gata, apa vine,
Câţi or vrea în ea să intre?
Şi de foc atunci cu Lot,
Le-am spus să se pregătească toţi,

Cum lui Iona la Ninive,
Tot cu post şi rugăciune;
Doar atunci au ascultat,
De Iona şi împărat.

S-au rugat intrând în sac,
Fără apă. Nici mâncat,
Cu post, rugă i-am salvat.
Cu voi la fel pot să fac,

De ascultaţi, vă rugaţi,
Cu post, în genunchi să staţi.
Că Eu nu glumesc cu voi,
V-aţi făcut leneşi şi răi.

Nu vă place ce vă spun.
Cât de tare o să tun!
Şi mai tare o să trăsnesc,
Ca să pot să vă trezesc!

Nimic nu vă deranjează,
Fie vânt sau fie lavă.
Voi staţi cum o lipitoare,
Fie umbră, fie soare.

Gândul vostru e răzleţ,
La tv sau internet.
Între voi nu mai vorbiţi,
Aţi uitat să vă iubiţi.

Că iubirea-i de la Mine,
Ce-am creat-o pentru lume.
Iertare între voi şi de la Mine,
Să cereţi când Semnul vine.

V-a vorbit Sfânta Treime,
Prin profet că Semnul vine.
Fiţi în veghe, mintea trează,
Va fi noaptea în amiază.
   9.11.2014, ora 03,52 Anton Ciobanu










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu