Ce n-ai inimă, ci spin,
Înțepi tot în jurul tău,
Vai, ce o să-ți pară rău!
E târziu timpul spre noapte,
Să te salvezi se mai poate.
Domnul a lăsat o nișă,
Ea se află lângă ușă.(confesionalul)
Încearcă cât se mai poate,
Până vine neagra noapte,
Și lungă cum n-a mai fost,
Ca să fii la adăpost.
Mergi pe coate, pe genunchi,
Dacă vrei ca să ajungi.
La gură pune fermoar,
Și pe ochi pune un voal.
Să vorbești ce-i de vorbit,
Și să vezi ce-i de văzut.
Nu arunca în stânga, dreapta,
Cu vorba ca cu săgeata,
Privirea ca de flacără,
Nimeni nu te apără.
Pentru ce faci și ce vezi,
Și veșnicia o pierzi.
Gândește-te foarte bine,
Că mai sunt puține zile,
Când lumina va dispare
Ce o ai acum de la soare.
Va fi întuneric și frig,
Și te vei strânge covrig.
Ia în seamă ce las scris,
Că Domnul nu a mințit.
Ce a spus, a împlinit,
Despre lume, despre timp.
Trece vreme, trece lume,
Însă Domnul va rămâne,
Cu cei ce L-au ascultat,
Au postit și s-au rugat.
Cu răbdare, umilință,
Vor obține biruință.
Le va fi mare răsplata,
Nu cu pixul, nu cu geanta,
Ci cu har și cu mister,
Ce le vor primi din cer.
Domnul lasă, Domnul saltă,
Cu pedeapsă sau răsplată.
Tot ce vine, tot ce pleacă,
Pentru sus sau jos o treaptă.
marți, 29.10.2019, ora:16:50, Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu