Copii,
gluma s-a înteţit,
Nu
mai faceţi împrumut.
Cu
acord şi semnătură,
Veţi
primi cipul pe mână.
Însă
el mult nu rezistă,
Oxidează
şi irită,
O
durere şi miros,
Mai
ceva ca de lepros.
Boala
va fi fără leac,
De
la cip în mână, în cap.
Ce
vă spun acum, nu mint,
Vă
omoară cipul în timp,
Însă
nu îndelungat,
Că
scopul e foarte clar:
Cât
de repede pe mulţi,
Să
vă bage în pământ;
De
ar fi numai atât,
Dar
şi sufletul pierzând.
Cu
tehnica avansată,
Tot
faci din telecomandă.
Te
trimite, apoi te cheamă,
Purtându-te
prin ogradă.
Mai
repede, mai încet,
În
acest timp un film tu vezi.
Tot
ce-i bun şi este în lume,
În
faţă ţi se va pune.
Doar
văzând simţi că mănânci,
Zi
de zi eşti mai flămând,
Pân’
picioarele se înmoaie,
Neştiind
că o iei la vale,
Că
din urmă te ajunge,
În
groapă a te împinge.
De
împrumut banca nu iartă,
Nici
cipul nu te salvează.
Dacă
cipul ai luat,
Cu
viaţa ai terminat,
Şi
sufletul l-ai pierdut,
L-ai
vândut pentru un cip,
De
cum Iuda pe Isus,
Numai
pe câţiva arginţi.
Dar
Isus e Dumnezeu,
E
Fiul Tatălui Său.
Lumea
a răscumpărat,
De
strămoşescul păcat.
Din
nou va încerca acuma,
De
cum şarpele şi Iuda,
Anticrist,
venindu-i timpul,
Să
înşele lumea cu cipul.
marţi, 5.07.2017, ora 22:04, Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu