Viaţa lăuntrică a lui Isus - Primele suferinţe

Primele pătimiri

 După ce Cuvântul unit cu sufletul Meu s-a scoborât ca să locuiască în pântecele strâmt al mamei şi să vieze trupul Meu, imediat, în acea clipă, am simţit toată acea durere şi tristeţe pe care o persoană matură, raţională şi plină de cunoaştere ar simţi-o într-o astfel de “locuinţă”, într-o astfel de îngrădire. Mireasa Mea dragă, (aici, Isus o interpelează pe Maria Cecilia, - nota editorului), Eu am fost închis în pântecele Mamei Mele, asemenea altor copii, dar care acolo sunt private, prin natura lor, de raţiune. Însă Eu, ca Dumnezeu, am fost în deplinătatea cunoaşterii şi astfel sufletul Meu a simţit suferinţă în această situaţie incomodă.

PRIMELE BĂTĂI DE INIMĂ OMENEASCĂ A LUI ISUS

Imediat după unirea Mea cu natura umană, M-am cufundat în adorarea Tatălui Meu. I-am mulţumit pentru binele pe care l-a dat omenirii, fiindcă M-a dăruit pe Mine, Fiul Său Unul-Născut spre mântuirea neamului omenesc. L-am adorat şi I-am mulţumit în numele tuturor făpturilor raţionale. Din acel moment încolo M-am autoproclamat ca fiind Frate al  lor.

Am spus că tot ce voi face şi pătimi în timpul vieţii mele pământeşti, vreau să le fac şi să le îndur pentru fraţii Mei. Prin aceasta am vrut să ofer îndestulare Tatălui Meu fiindcă ei sunt plini de greşeli şi lipsuri.

După prima adorare şi recunoştinţă, am cerut de la Tatăl Veşnic un har pentru Mama Mea: ca pe durata şederii Mele în pântecele Ei, ori de câte ori Mă voi mişca, să crească cu câte un grad în harul sfinţitor. Am cerut acest har pentru ca încă în această viaţă pământească să primească însutit recompensa pentru că Mi-a hrănit trupul omenesc din inima ei preacurată. La această cerere, Tatăl şi-a exprimat mare plăcere. În acelaşi timp, i-am făcut acestea cunoscute şi Mamei Mele, pentru ca bucuria ei să fie şi mai mare şi să ofere sălaş iubitului ei “Fiu” cu o şi mai mare încântare sufletească.

După ce Tatăl Mi-a îndeplinit rugămintea, în mod obligatoriu, i-am mulţumit  pentru aceasta împreună cu Mama Mea. Dar i-am mulţumit şi mamei Mele. În ochii Tatălui Meu, această recunoştinţă ca Om şi Dumnezeu a fost deosebit de valoroasă şi plăcută.

PRIMELE SUFERINŢE ŞI PRIMELE BUCURII

Mireasa Mea, am simţit dureri şi în acelaşi timp bucurii de nedescris, în această situaţie dificilă. Ştiam că îndeplinesc voia Tatălui. Mă aflam în pântecele unei făpturi pe care o iubeam nespus şi în care Mi-am găsit toată plăcerea. Am oferit Tatălui Meu această suferinţă pe care am îndurat-o, fiind închis, Eu, Dumnezeu, într-un pântece strâmt, ca ispăşire pentru acel libertinaj în care mulţi dintre fraţii Mei trăiesc – împotriva voinţei Tatălui Meu.

Am oferit-o pentru aceia care au fost închişi pentru că M-au iubit, i-am compătimit dinainte promiţându-le sprijinul şi ajutorul Meu. Da, acea suferinţă a  stării de strâmtorare din pântecele mamei am oferit-o Tatălui Meu pentru tot acel libertinaj în care trăiesc oamenii, perindându-se de colo-colo în lume şi satisfăcându-şi poftele şi distracţiile nepermise, în timp ce Îl rănesc pe Tatăl Ceresc.

Am mai oferit această suferinţă şi pentru acei călugări care din plictis, părăsesc clauzura şi resping pe deplin regulile. Am oferit suferinţa Mea şi pentru aceia care, cu faptele şi dorinţele lor, încalcă regulile şi năzuiesc după acea libertate cochetă şi periculoasă pe care cândva au repudiat-o atât de tare – însă acum şi-o doresc deoarece sufletul le-a lâncezit pierzându-şi însufleţirea. Pentru îngrădirea şi strâmtoarea Mea, I-am cerut Tatălui să fie îndurător cu ei şi dacă, recunoscându-şi eroarea, îşi reînsufleţesc evlavia şi se supun din nou îngrădirii clauzurii şi ordinii călugăreşti, să îi ierte.

Am oferit situaţia Mea de îngrădire,  în mod deosebit pentru răufăcătorii care, din cauza greşelilor lor au avut parte de pedeapsa primită în urma unor sentinţe judecătoreşti, care trebuie să-şi ducă traiul greu încătuşaţi în închisori. L-am rugat pe Tată Meu, ca fiind cu privire la situaţia Mea de îngrădire, să le dea harul de a ispăşi cu răbdare pedepsele primite pentru fărădelegile lor. Tatăl a primit toate acestea şi a promis că le dă acest har, dar cu condiţia ca robii să nu se împotrivească harurilor şi insuflărilor Sale şi vor reprima în ei împietrirea şi încăpăţânarea lor, precum şi dorinţa de răzbunare îndreptată împotriva celor care i-au pedepsit.

I-am văzut pe acei oameni care au trăit în trecut, pe cei care trăiau atunci şi pe cei care vor trăi de-a lungul secolelor până la sfârşitul lumii. Am văzut toate faptele lor şi tot ce au întreprins, atât pe cele exterioare cât şi pe cele interioare. Am văzut păcatele pe care oamenii le-au comis vreodată, pe care le-au comis în trecut şi pe cele care vor fi comise până la sfârşitul lumii. Am văzut imperfecţiunea tuturor oamenilor, greşelile, slăbiciunile şi evitarea de a se pune în slujba lui Dumnezeu. M-a cuprins tristeţea şi durerea pentru fiecare om. I-am oferit Părintelui viaţa Mea şi suferinţele izvorâte din situaţia Mea de strâmtorare.