Cutremure mari, boli și sărăcia.
Ger mare și un vânt nebun,
În România ajung de acum.
V-ați făcut de cap, ați luat-o
razna,
Nu v-ați gândit că-i aproape
iarna?
Unde e cald o să dau cu foc,
Unde e rece o să îngheț tot.
Am spus că vă dau cald,
Că vă dau rece și așa o să fac,
Ca să vă întind,
Și să vă fac covrig.
Iubiți copii ai Inimii Mele,
Voi ați creat această vreme.
Iarna ați făcut-o vară,
Și toamna primăvară.
Acum consecințele vă apasă,
Dar greul de acum urmează.
Purificarea va fi peste tot,
Nu ici-colo, ci în orice loc.
Va fi foc, va fi apă...
Cutremur ca niciodată...
Și vulcani o să răsufle...
O să aveți de îndurat multe...
Ruga ați dat-o la gunoi...
Postul n-a fost pentru voi...
Biserica ați dat-o deoparte,
Și spovada ați dat-o la spate.
Iată că timpul aiurea pierdut,
Se întoarce spre voi de acum.
Vor fi lacrimi, va fi scrâșnire,
În zilele și timpul ce vine.
Întoarceți-vă, copii, acasă,
Că Tatăl pe toți vă așteaptă,
La credință și unitate,
La iubire și fapte curate.
E tulbure apa, e mânjit pământul,
Să se întoarcă, unde să calce
Fiul?
E durere, e moarte, e sânge,
Până unde s-a putut ajunge...
Pe avortați la buncăr aruncați...
Pe morți la cremator băgați...
Cum faceți, așa veți afla,
Va fi răsplata care vi se va da.
După cum talanții ați folosit,
Veți ajunge în iad sau Paradis.
Și Iuda a vrut să aibă talanți,
De vândut sufletul, nu de
păstrat.
Toate au un scop în viață pe
pământ,
Să fii ateu sau să ajungi sfânt.
O cale e strâmtă, una e largă,
Pe care mergi, cineva te
așteaptă.
Poate fi o veșnică fericire,
Sau o eternă nenorocire.
Ai avut apa, ai avut pâinea,
Ai avut postul, ai avut
rugăciunea.
La fel dezmățul și
destrăbălarea...
Te-ai gândit bine de a alege
calea?
Una duce în Rai cu Domnul,
Celălaltă cu satana, pe veci
infernul...
15.11.2018, ora 15:45 Anton Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu