Lupul s-a făcut nebun

Omul, cel de lângă noi,
Poate fi miel, lup între oi.
Cum își schimbă lupul părul,
Așa poate fi fals mielul.

De ce așa, acum vă spun?
Lupul s-a făcut nebun!
Sare gardul, rupe turma,
Și dispare, nu-i nici urma!

Trimite drona la stână,
Fură oaia cea mai bună!
Drona duce și aduce,
Cu ea poate orice trimite!

Cum pe front, așa acasă,
Te pozează stând la masă.
Drone au și nevăzute,
Și oriunde stau ascunse.

De ce despre asta spun?
Lupu-i nevăzut, imun!
Că te vede și îți lasă,
Lângă ușă sau pe masă,

Ce nici prin minte nu-ți trece,
De-a mânca sau să înțepe.
Lucrurile așa se petrec,
Dar pe lup, Eu am să-l leg!

Ca să-mi lase mieii-n pace,
De-a mânca și să se-adape,
Ca turma Eu s-o conduc,
Cum în cer, și pe pământ!

Tot lupu-i ca Lucifer,
Îi place carnea de miel!
De nu mănâncă, aruncă,
Pe miel să-l rupă, distrugă.

Stâna de a fi stricată,
Toată turma-mprăștiată.
Lupul asta face-acum,
A ajuns ca un nebun!

E-n agonie, turbat!
Că timpul i s-a terminat,
Să mai umble, să mai fure,
Să înșele sau distruge.

Se zbate, se zvârcolește,
Vrea câștige, dar va pierde,
Și viața și sufletul,
Le va înghiți iadul!

Cum pentru toate-i un timp,
De-a fi liniște sau vânt,
Așa-i lupul de nebun,
Ca tornadă sau taifun!

Din calea lui să fugiți,
Că puteți fi înghițiți!
Că s-a făcut ca un urs,
Așa mare a ajuns!

Totul e cu susu-n jos,
Și totu-i întors pe dos!
Că și timpul s-a scurtat,
Să fie grăbit din start!

Nu se-ajungă la finiș,
În jumătate de timp.
Că atât a mai rămas,
Din cât se învârte un ceas.

Bateria s-a terminat,
Țaicurile s-au blocat.
Numai Eu ce nu-s în grabă,
Pot face totul să meargă.

Și pe lup să-l pedepsesc,
Pe el, și urma să-i șterg.
A împrăștiat toată turma,
Cât se mai adună-acuma.

Când vine, vântul, furtuna,
Din cer coboară lumina,
Laolaltă să adune,
Una, nu mai multe turme.

Fără lupi, doar cu păstor,
Nu a una, a tuturor!
Ce pe cruce s-a jertfit,
Să vă salveze, a murit.

Isus v-a vorbit acum,
Prin șoapta Duhului Sfânt!
Despre lup și despre turmă,
Despre Crucea de lumină.

Ce se va coborî jos,
Să vă ierte, de vreți, toți.
În genunchi, fruntea plecată,
Atât spui:” Doamne, mă iartă!”
     vineri, 22 ian 2016,ora 01,15 Anton Ciobanu