Va fi trezit tot la viaţă

Pentru cei ce te insultă,

Roagă-te şi-i binecuvântă.

Poate sunt neştiutori,

Sau poate neînţelegători,

În această lume plină,

De păcate şi de vină.

Iartă-i şi nu le răspunde,

La provocări, la insulte.

Aşa-s crescuţi, educaţi,

Şi în lume aruncaţi,

Fără arme, fără haine,

Şi mâinile lor sunt goale,

Sufletul sălbăticit,

De credinţă neştiind.

Au mai fost, nu vor mai fi,

Când Crucea va coborî,

Că atunci acea lumină,

Cu puterea ei divină,

Va înmuia, despica,

Tot în cale ce-i va sta.

Ştiţi voi oare ce vă spun?

Ce n-am spus până acum­?

De spălarea în lumină,

Nu cu apă, nici cu spumă

De leşie, detergent,

Ci cu albitor perfect,

Ce din cer va fi trimis,

Spălând lume şi pământ,

De orice fel de otravă,

Sufletul de orice pată,

Mintea să o stoarcă bine,

Inima nouă să învie.

Tot va fi trezit la viaţă,

Într-o zi pe la amiază.

Poate azi, dacă nu mâine,

Hotărârea-i sus la Mine.

Cine sunt? Mă aflu în voi,

Cum pastorul între oi.

Când strigă, oile ascultă,

La păşune sau la strungă.

De păşune timpul s-a dus,

E prin strungă de trecut,

Prin poartă pe la cântar,

Strigaţi din abecedar.

Cei se aud, trec partea cealaltă,

Care nu, fac cale întoarsă.

Să fie spălaţi n-au vrut,

Când Semnul a apărut,

Şi i-a întrebat pe toţi:

”Vreţi curaţi şi haine noi?”

Le-a spus şi le-a oferit,

Pentru Noul Cer, Pământ.

Domnul stă un pic şi pleacă,

Cine vrea atunci se îmbracă,

Pentru veci, pe totdeauna;

Isus v-a spus vouă acuma.   

     marţi, 30.05.2017, ora 14:53, Anton Ciobanu