Arhiepiscopul Sheen avertizează despre criza creştinătăţii

Cu o viziune spirituală sfântă de lungă durată, Episcopul Sheen a văzut rădăcinile crizei actuale sădite şi crescute încă din 1974, însă ne dă un antidot.

 „În primul rând, noi suntem la sfârşitul Creştinătăţii,” a spus solemn episcopul Fulton Sheen în 1974, în timpul unei emisiuni tv. Acum (spunem) nu, creştinătăţii, nu Bisericii. Ţineţi minte ce spun.”

Apoi a defintit ce vrea să spună. „Creştinismul este viaţă economică, politică, socială inspirată de principii creştine. Aceasta se încheie – o vedem murind. Priviţi la simptome: divizarea familiilor, divorţ, avort, imoralitate, necinste generală.”

Era în 1974. Azi, ştim că este mult mai rău, apărând în această imagine şi definiţia căsătoriei şi a teoriei de gen. Şi...criza din Biserică.

El a amintit de 22 de civilizaţii care s-au degradat de la începutul lumii. 19 dintre ele au putrezit şi s-au distrus.

 „Trăind în ea zi de zi, nu vedem declinul”. Aduceţi-vă aminte că era 1974. Luăm ca pe ceva de la sine înţeles, - ne obişnuim cu lucrurile şi aproape că le acceptăm ca fiind o regulă. A respinge declinul to mai răspândit nu este o regulă? Câţi catolici acceptă mesajul lui Humanae Vitae?

Sheen a subliniat că „presa pe care o citim, televiziunea la care ne uităm, sub nici o formă nu sunt inspirate de principiile creştine. De fapt, din partea multora dintre noi, există tendinţa de a coborî şi noi acolo jos ca să cunoaştem lumea – nu ca să o ridicăm. Ne temem să fim nepopulari – aşadar mai bine mergem cu mulţimea.”

Bunul episcop a remarcat că trăim în cea de-a patra perioadă de 500 de ani a istoriei Bisericii, explicând că Biserica nu este un lucru continuu – moare şi se ridică din nou. Urmează principiul lui Cristos însuşi, ca preot şi victimă.

 „Şi vine înfrângerea, moartea aparentă, suntem puşi în mormânt şi înviem din nou. În istoria noastră creştină am avut 4 decese.” 

Primele trei Căderi şi Ridicări

Prima dată când Biserica se află într-o mare strâmtorare era în perioada Romei, în prima ditre cei 500 de ani. A renăscut în perioada marilor misionari ca Augustin de Cantenbury în Anglia şi Patrick în Irlanda, care au răspândit credinţa.

Apoi a venit a doua „decădere” în jurul anului 1000 cu invazia musulmană şi divizarea Bisericii prin schisma de la Constantinopole.

 „Părea că va fi sfârşitul a toate, dar apoi am revenit la viaţa,” a spus Sheen.

În a treia perioadă de 500 de ani, Biserica a devenit putredă, pe măsură ce călugării şi călugăriţele au clacat. Apoi au venit reformatorii care „aproape întotdeauna reformează lucrurile greşite. Şi au început să reformeze credinţa. Dar nu era nimic greşit cu credinţa – era morala care ar fi trebuit reformată. Nu este o reînnoire – o reală reformare este necesară şi astăzi.” – Amintiţi-vă că era cu 44 de ani înainte.

După acea perioadă, Biserica a revenit iarăşi la viaţă, a spus Sheen.

 „Iar acum, suntem în cea de-a patra perioadă şi noi putrezim – suntem răsfăţaţi- nici un mare zel, nici o mare învăţătură, niciun mare foc.” Totuşi există speranţă, fiindcă oricine cunoaşte istorie nu este tulburat.”

Duşmanii Bisericii

Însă duşmanul, în fiecare dintre cele 4 perioade, a fost diferit şi distinct. Vorbesc aici despre duşmanii Bisericii. În primii 500 de ani, au fost doctrine false, centrate în jurul persoanei lui Cristos...ereziile Cristologice. Aşadar, Biserica era divizată şi acesta a fost unul din motivele pentru care a fost posibil ca musulmanii să se dezvolte.”

Următoarea perioadă a cunoscut atacuri îndreptate către capul Bisericii, ducând la despărţirea Bisericii Răsăritene.

Până în secolul al XVI-lea atacul a fost îndreptat căte „Trupul lui Christos, Trupul mistic”- Biserica. A foat perioada Reformei.

Al patrulea inamic de azi

Duşmanul nostru de azi este lumea – spiritul lumii.” A spus Sheen foarte clar.

„Astăzi, trebuie să ne conformăm lumii, altfel suntem „marcaţi”, a spus el. Trebuie să fie „politically correct.”  Domnul nostru a spus: „V-am scos din lume, voi nu mai sunteţi ai lumii.” Dar noi spunem: „ Nu, noi trebuie să câştigăm lumea şi ca să câştigăm  trebuie ă fim una cu ea.” Domnul nostru spune: „ Nu mă rog pentru lume.” El se ruga pentru spiritul lumii. Şi aceasta este cea mai uşoară cale de a cădea – cea a lumii.

Este atât de simplu şi poate fi justificat în mii de motive; Conciliu Vatican ne-a spus  că trebuie să mergem în lume – într-adevăr, dar nu să fim asemeni lumii, ceea ce este destul de diferit. Aşadar, azi acesta este atacul nostru.”

Sheen a văzut acest lucru ca fiind unul dintre cauzele pricipale ale degenerării noastre, a morţii nostre. Noi murim....Şi ce-are a face? Care este răspunsul?

 „Răspunsul este acesta: Acestea sunt zile minunate ca să fie trăite. Mulţumesc lui Dumnezeu...că pot trăi aceste zile, deoarece acestea sunt zile ale testării.” Din 1974, presiunea a tot crescut.

Sheen a explicat că era uşor să fii creştin cu trei decenii înainte de asta. „Atmosfera era creştină, etica era creştină; nu întâmpinai nici o problemă majoră în adaptarea noastră la o societate creştină. Dar acum, când totul se dă peste cap, acestea sunt zile când măştile cad şi ne dezvăluim aşa cum suntem cu adevărat.”

 „ Astăzi, curentul este împotriva noastră. Astăzi, îndemnul lumii este acesta: du-te cu lumea, du-te cu spiritul ei.” „Ascultaţi,... corpurile moarte plutesc îm aval. Doar corpurile vii rezistă curentului. Şi astfel, bunul Dumnezeu ne testează.”

 „ Şi astfel El testează creştinismul occidental cu spiritul lumii...şi câţi dintre noi cad? Ar fi oare episcopul Sheen surprins de cât de departe a ajuns corupţia şi decadenţa?

El dă exeplul israeliţilor care au fost încercaţi în deşert. „Aceasta face acum cu noi. Acum, noi arătăm ceea ce suntem cu adevărat.” Sf. Ioan spune în epistola sa: „ Ei nu ne-au iubit cu devărat de la început. De aceea ne-au părăsit!”. Şi astfel, sufetele care cad nu au reuşit să treacă testul. E asemeni testului pe care au trebuit să-l treacă evreii.

Episcopul a subliniat faptul că majoritate israeliţilor care au cercetat Ţara Făgăduită (care au fost trimişi în recunoştere- n.tr), au spus oamenilor că nu vor putea intra acolo, deoarece locuitorii de acolo erau prea puternici. Însă „majoritatea nu are întotdeauna dreptate”! Doar Caleb şi Joshua „raportul minoritar” nu au fost de acord cu asta. Iar ei au avut dreptate.

Sheen a avertizat: „Ceea ce vom avea în Biserică, va fi acel raport minoritar: un raport minoritar al surorilor, un raport minoritar al preoţilor, un raport minoritar al laicilor – nu acea minoritate agresivă şi creatoare de probleme, ci acea minoritate ca şi Caleb şi Joshua, care se încrede în Dumnezeu. Aşadar, suntem supuşi încercării, aşa cum au fost şi evreii la vremea respectivă.

El a continuat: „Nu e departe acel timp şi poate, unii îl vor apuca, când va veni timpul luptelor şi al testării. Domnul nostru  spus:  că Satana te va cerne, ca pe grâu. Şi noi suntem cernuţi ca şi grâul. Aşadar putem doar să-i mulţumim lui Dumnezeu că trăim aceste zile. Cu adevărat este frumos. Acum noi putem spune „da” ori „ba”şi putem rezista atacului, criticând şi ridiculizând, fiindcă acesta este spiritul lumii al acestor zile printre creştini.

Sfat neşteptat, surprinzător

Sfântul episcop a clarificat că într-adevăr situaţia nu este chiar atât de sumbră.

De ce? Fiindcă avem o imagine a Bisericii în toiul unei crescânde opoziţii ale lumii. Şi, prin urmare, trăiţi-vă viaţa într-o deplină conştienţă a timpului testării, şi raliaţi-vă aproape de Inima lui Cristos. Fiţi minoritatea”

El, cu adevărat avea urechile ciulite la următoarea revelaţie şi recomandare.

Şi dacă, în zilele noastre există ceva ce trebuie restaurat, aş spune că este violenţa.Violenţa! Împărăţia Cerului este câştigată prin violenţă. Şi doar cei violenţi o vor cuceri.”

Nu ar trebui să fie oare vorba de pace? Să-l ascultăm pe marele Episcop Fulton Sheen cum explică şi din punct de vedere biblic.

El a observat că atunci când Biserica scapă lucruri, lumea le ridică, dar le suceşte înr-un mod greşit. De exemplu, a lăsat să cadă  misticismul şi tinerii s-au întors către medicamente şi droguri.

Iar noi lăsăm să cadă violenţa, disciplina, angajamentul faţă de Cruce şi lumea le ridică...de aceea în această ţară nu se opreşte violenţa. Trebuie doar să...angajăm mai mulţi poliţişti, să construim mai multe spitale pentru dependenţi. De ce? Deoarece nu există, acolo înăuntru,  nici un motiv moral care să-i oprească.”

Nu au dreptate? Care este de regulă primul răspuns? Cheltuieli mai mari de la guvern şi mai multe legi şi problema va fi rezolvată. Da...cum să nu...

Sheen a explicat: Domnul nostru a spus: „ Am venit să aduc sabia. Nu pace! Noi, mereu vorbim despre pace, pace, pace! Da, pentru că au avut loc acele războaie (al II-lea Mondial, cel din Coreea) – dar noi nu ne luptăm cu noi înşine – şi nu va fi nici o pace în lume, până ce nu facem întâi război. Iarăşi repet: Domnul nostru a spus: „ Nu am venit să aduc pace, ci sabia!” El nu a utilizat cuvântul pace, decât după Paşti.”

 „Domnul a adus o sabie. Nu este o sabie care trebuie scoasă împotriva duşmanului. Este o sabie ce trebuie scoasă împotriva noastră, care să taie cei şapte ciocli ai sufletului: mândria şi zgârcenia, pofta şi mânia, invidia, lăcomia şi lenea. Iar noi, am renunţat la sabie – altcineva a luat-o, dar noi trebuie să o  reluăm! Atunci vom avea pace! Iar pacea nu va fi niciodată colectivă – niciodată socială – până ce mai întâi nu este individuală.”

Pacea socială, pacea lumii este extinderea păcii individuale, cea din inimile noastre. Când suntem în cele drepte cu Dumnezeu, atunci vom fi corecţi şi cu semenii noştri. Când nu suntem în pace cu Dumnezeu, vom fi în neregulă cu toţi ceilalţi.”

El a spus tuturor să ia în serios petrecerea unei ore în Faţa Sfântului Sacrament, în fiecare zi, nu doar pentru sufletele noastre, ci pentru lume şi pentru a ne consolida apartenenţa la minoritate. „Este violenţă” pentru noi înşine...destul de uşor de înţeles.

Arhispiscopul Sheen a subliniat: „Domnul păstrează rezerve. Ne atrenează. Ne pregăteşte pentru o nouă Biserică. Iar El este cu noi – pur şi simplu nu putem adăuga reguli – doar ceea ce am câştigat deja de fapt, atâta doar că ştirile încă nu au ieşit la suprafaţă – şi violenţa trebuie restabilită.”

Sursa: http://m.ncregister.com/blog/joseph-pronechen/fulton-sheen-answers-for-a-christendom-crisis#When:2018-07-29