Când
Sfântul Dominic, cel care a răspândit devoţiunea rozarului, predica despre
Rozar lângă Carcassone, a fost adus la el un albigesian (membru al unei miscări
eretice franceze din secolul al XII-lea – n. tr.), care era posedat de diavol.
Sfântul
Dominic l-a exorcizat în prezenţa unei mari mulţimi; se pare că au venit să-l
audă predicând peste 12.000 de oameni.
Diavolii
care îl posedau pe acest nenorocit au fost obligaţi să răspundă la întrebările
Sfântului Dominic în ciuda voii lor. Ei au spus că în trupul acestui biet om erau 15.000 dintre ei fiindcă el a atacat cele
15 mistere ale Rozarului; Ei au mărturisit că (Sf. Dominic), prin predicarea
rozarului a zguduit cu groază adâncurile iadului şi că el era omul pe care-l
urau cel mai mult din întreaga lume, din cauza sufletelor pe care le-a smuls de
la ei prin intermediul Sfântului Rozar.
Apoi
au mai revelat şi alte lucruri.
Sfântul
Dominic a pus rozarul lui în jurul gâtului albigesianului şi a întrebat
diavolii, care este sfântul din Ceruri, de care ei se tem cel mai mult şi cine
ar trebui aşadar să fie cel mai iubit şi cinstit de către oameni.
La
asta, au început să urle într-un mod total supranatural încât mulţi oameni au
căzut la pământ de frică. Apoi, utilizându-şi toată şiretenia ca să nu
răspundă, diavolii au început să plângă, să se smiorcăie pentru a inspira milă,
aşa încât mulţi oameni au început să plângă din pură milă pentru ei.
Diavolii
vorbeau prin gura albigesianului cu o voce de-ţi frângea inima:
„Dominic, Dominic, ai milă de noi. Îţi
promitem că nu te vom răni niciodată. Mereu ai avut compasiune pentru păcătoşi
şi pentru cei în primejdie; ai acum milă şi de noi căci suntem la mare anaghie.
Noi suferim deja atât de mult, de ce îţi găseşti plăcere în a ne mări
suferinţa? Nu poţi fi mulţumit de suferinţa noastră fără a mai adăuga la ea? Ai
milă de noi! Ai milă de noi!”
Sfântul
Dominic nu era unul dintre cei care să se fi lăsat mişcat de patosul acestor
duhuri nenorocite şi a spus că nu-i lasă în pace până ce nu vor răspunde
întrebării lui. Apoi au spus că îi vor şopti lui Dominic, în aşa fel încât doar
el să-l poată auzi. Dar Dominic a insistat cu fermitate să răspundă clar şi cu
fermitate. Dar apoi, diavolii au tăcut şi au refuzat să mai scoată vreun
cuvânt, ignorând complet ordinele Sfântului Dominic. Aşadar el a îngenunchiat
şi s-a rugat Maicii Domnului aşa: „ O, preafrumoasă şi preaputernică Fecioară
Maria, prin puterea Preasfântului Rozar, te implor porunceşte acestor duşmani
ai neamului omenesc să-mi răspundă.”
De
îndată ce terminase această rugăciune, din urechile, nările şi gura albigesianului a ţâşnit o flacără
strălucitoare. Toată lumea s-a cutremurat de teamă, dar focul nu a rănit pe
nimeni. Apoi diavolii au strigat:
”
Dominic, prin Pătimirea lui Isus Cristos şi prin meritele Sfintei Sale Mame şi
a tuturor sfinţilor, te implorăm lasă-ne să părăsim acest corp fără să vorbim -
pentru că îngerii îţi vor răspunde oricând doreşti. Şi apoi, nu suntem noi
mincinoşi? Deci de ce ar trebui să ne crezi? Te rugăm nu ne mai tortura, ai
milă de noi.”
„ Vai spiritelor nenorocite, care nu merită să
fie ascultate.” – a spus Sfântul Dominic şi fiind în genunchi, s-a rugat
Sfintei Fecioare aşa:
„ O preacinstită Mamă a înţelepciunii, mă rog
pentru oamenii adunaţi aici care au învăţat deja cum să spună Salutul Îngeresc
în mod corespunzător. Te rog, te implor, obligă-i pe duşmanii tăi să proclame
întregul adevăr şi nimic altceva decât adevărul despre asta, aici şi acum, în
faţa mulţimii.”
Sfântul
Dominic nici nu terminase această rugăciune, când o văzu pe Sfânta Fecioară,
foarte aproape, înconjurată de o mulţime de îngeri. Ea l-a lovit pe posedat cu
o tijă de aur şi a spus: „Răspunde imediat sluitorului meu Dominic.”
(Amintiţi-vă că poporul nu a văzut-o şi nici nu a auzit-o pe Sfânta Fecioară,
ci doar Dominic).
„ Aşadar creştini, ascultaţi cu atenţie: Mama
lui Isus Cristos este foarte puternică şi poate salva pe slujitorii ei ca să nu
cadă în iad. Ea este Soarele care distruge întunericul manipulărilor şi
subtilităţilor noastre. Ea este cea care descoperă intrigile noastre ascunse,
frânge capcanele şi face ispitele noastre inutile şi ineficiente.”
„Trebuie să spunem, oricât nu am
vrea, că nici un singur suflet care a perseverat cu adevărat în a o sluji , nu
a fost vreodată damnat cu noi; Doar un singur suspin oferit Sfintei Treimi,
valorează mai mult decât toate rugăciunile, dorinţele şi aspiraţiile tuturor
sfinţilor.”
„Ne temem mai mult de ea decât de toţi sfinţii
din cer la un loc şi nu avem nici o şansă cu slujitorii ei credincioşi. Mulţi
creştini care o cheamă în ora morţii lor şi care ar trebui să fie cu adevărat
damnaţi, potrivit standardelor noastre normale, sunt salvaţi prin mijlocirea
ei.”
„Oh, dacă această Marie (aşa cum o numec ei în
furia lor) nu i s-ar fi dat putere impotriva noastră şi nu ne-ar fi stricat
planurile, ar fi trebuit să cucerim
Biserica şi s-o distrugem deja cu mult înainte; şi am fi văzut că toate
Ordinele din Biserică ar fi căzut în eroare şi tulburare.”
. „Acum, pentru că suntem forţaţi să vorbim,
trebuie să vă spunem şi următoarele: nimeni din cei care perseverează în a
spune Rozarul nu va fi osândit, fiindcă ea, obţine pentru slujitorii ei harul
unei adevărate păreri de rău pentru păcatele lor şi astfel ei obţin mila şi
iertarea lui Dumnezeu.”
Apoi
Sfântul Dominic i-a pus pe toţi să spună Rozarul, foarte rar şi cu mare
devoţiune şi s-a petrecut un lucru minunat: la fiecare Bucură-te, Marie, pe
care el şi oamenii l-au spus împreună, un mare grup de demoni au ieşit din
corpul bietului om, sub forma unor tăciuni roşii de foc.
Când,
până la urmă, toţi demonii au fost expulzaţi şi ereticul a fost complet
eliberat de ei, Fecioara Maria (care era tot invizibilă mulţimii) a
binecuvântat pe toţi cei prezenţi, iar ei s-au umplut de bucurie.
Un
mare numar de eretici s-au convertit datorită acestei minuni şi au aderat la Confraternitatea
Sfântului Rozar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu