Îi salut cu multă
iubire pe stimaţii ascultători ai acestui post de radio, cu ocazia acestei noi
emisiuni pe care o redactez, tocmai ca să aduc la cunoştinţa ascultătorilor
acele profeţii mai importante care, datorită mesajului pe care îl cuprind şi
şirului de evenimente extraordinare, se situează în mod justificat în urma
apariţiilor de la La Salette, Lourdes, Fatima, Garabandal, Medjugorje şi a
altora asemenea dintre care pe unele Biserica le-a acceptat, altele însă sunt
tot în curs de investigare.
Mai mulţi oameni
mă întreabă care este adevăratul motiv al acestor trenări îndelungate cu care
Biserica, mai exact comisiile de investigare din diecezele locale, se comportă
faţă de apariţiile a căror veridicitate este mai evidentă decât lumina zilei.
Cu siguranţă există multiple cauze, pe care le voi prezenta mai în amănunt pe
parcurs. Acum, doar pe scurt, tuturor celor pe care îi preocupă astfel de
întrebări, le voi răspunde doar cu un scurt proverb: „Pentru o muncă bine
făcută este nevoie de mult timp, dar pentru una rău făcută este nevoie de şi
mai mult”. În schimb, un lucru e cert –
nu este greu de analizat aceste apariţii, aşa cum mulţi cred aceasta într-un
mod eronat, la fel ca şi faptul că ar fi necesare decenii până să se
lămurească, în cele din urmă, că acei vizionari au transmis mesajele urgente
ale lui Dumnezeu. O, nu, despre cu totul altceva este vorba aici. Nu este deloc
dificil a investiga şi a recunoaşte că o apariţie sau o profeţie este de la
Dumnezeu sau de la cel rău, sau dacă este o născocire a respectivului vizionar.
Când Dumnezeu ne vorbeşte într-un asemenea mod, foloseşte, să spunem, un canal
de har neobişnuit şi, atunci, nu ne dă un mesaj ce ar presupune o difi-cultate
de rezolvare a unei ecuaţii de gradul trei sau a unei integrale, ci ne vorbeşte într-un mod foarte
simplu şi inteligibil. Ba mai mult, de fiecare dată întăreşte aceste mesaje cu minuni şi semne.
Aşadar, repet, nu este dificil a recunoaşte provenienţa dumnezeiască a
evenimentelor şi mesajelor extraordinare. Pe de o parte, pentru că Dumnezeu
regizează scenariul apariţiilor în asemenea mod încât ele să fie uşor de
recunoscut pentru toată lumea, chiar şi pentru comisia de investigare a
Bisericii, iar pe de altă parte ştim foarte bine, şi transmitem ca învăţătură,
faptul că Isus Cristos a înzestrat Biserica Sa cu carisma discernerii
duhurilor. Fiind în posesia acestei carisme, cei îndrituiţi au capacitatea ca,
foarte uşor şi dacă este necesar chiar foarte repede, să recunoască dacă un
eveniment extraordinar, o profeţie, este de la Dumnezeu sau nu. Referitor la
aceasta, aş dori să amintesc doar două exemple: binecunoscutele apariţii de la
Lourdes şi cele de la Fatima.
Lourdes, situat
într-un peisaj de o frumuseţe mirifică, aparţine de dieceza de Tarbes, unde la
11 februarie 1858 apare pentru prima dată Sfânta Fecioară. Pentru Bernadette,
apariţiile se încheie în acelaşi an, în data de 16 iulie, când se întâlneşte cu
Sfânta Fecioară în acest mod pentru ultima oară. Peste 12 zile episcopul
înfiinţează deja o comisie de cercetare. După nici trei ani şi jumătate de
lucru, mai exact la 18 ianuarie 1862, episcopul diecezei de Tarbes,
monseniorul Bertrand Sevère Laurance (1790-1870), a recunoscut oficial
veridicitatea apariţiilor şi a dat acordul bisericesc pentru cinstirea
Fecioarei de la Lourdes.
În schimb, pentru
apariţiile de la Fatima, aprobarea din partea Bisericii a venit exact în data
de 13 octombrie 1930, aşadar la peste 13 ani după ultima apariţie. Episcopul de
Leiria, de care aparţine şi astăzi Fatima, a emis decretul de iniţiere a
procesului canonic referitor la apariţiile de la Fatima doar în data de 3 mai
1922, aşadar la 5 ani de la încheierea apariţiilor. În cazul Fatimei este de
neînţeles această întârziere, chiar din mai multe puncte de vedere.
Primul: în
comparaţie cu Lourdes, aici există trei vizionari, ceea ce uşurează
semnificativ investigaţia. În cazul
apariţiilor de la Lourdes oricine ar putea spune: este vorba doar despre o
persoană, cine ştie dacă această fetiţă este sănătoasă sau nu? Ştim că, pe
atunci, medicina nu era atât de avansată ca în zilele noastre. La Fatima,
situaţia este mult mai uşoară, deoarece se poate afirma mai uşor despre o
persoană că nu este normală, dar despre trei, care spun acelaşi lucru, este
deja mult mai dificil. Al doilea: La miracolul soarelui, care a fost promis şi
care a durat aproximativ 12 minute, au fost martori oculari peste 70.000 de
oameni. Acolo au fost prezente persoane din toate categoriile sociale, mulţi
ziarişti şi persoane ilustre. Iar al treilea: Sfânta Fecioară vorbeşte atât
Bisericii cât şi credincioşilor, ca să fie înfăptuite cât mai repede cererile
ei cuprinse în mesaje, altminteri se vor abate asupra lumii mari catastrofe.
Printre altele, Sfânta Fecioară a profeţit şi al Doilea Război Mondial în cazul
în care omenirea nu se converteşte. Iată, rezultatul omisiunii, atât al celor
din Biserică, cât şi al enoriaşilor, pentru că, dacă vrem să recunoaştem
sincer, Biserica noastră nu a fost o plămădeală destul de puternică pentru a determina
ca omenirea să treacă printr-o mare convertire şi prin asta să evite profeţia
dată de către Sfânta Fecioară, şi anume, cel de-al Doilea Război Mondial. Acest
fapt este întărit de orice teolog serios, deoarece, dacă atunci ar fi ascultat
de chemarea Sfintei Fecioare şi, ca unul – episcopi, preoţi, credincioşi – ar
fi îndeplinit ceea ce Măicuţa a cerut, s-ar fi putut evita atât răspândirea
comunismului, cât şi al II-lea Război Mondial. Aşadar, istoria noastră ar fi
luat o cu totul altă turnură. Aceste intervenţii divine nu pot fi privite cu
uşurinţă. Dumnezeu nu a venit să se distreze cu noi, ci Dumnezeu, în
nemărginita Lui înţelepciune, intervine pentru ca să ne dea nouă rezolvarea, cu
scopul de a putea evita anumite atrocităţi. Şi, din acest exemplu, se vede că
oamenii pot să ajute, dar şi să întârzie lucrarea lui Dumnezeu care întotdeauna
şi peste tot ţinteşte mântuirea oamenilor.
După această
scurtă introducere, să încercăm să răspundem la întrebarea pe care, deja,
foarte mulţi oameni au pus-o de-a lungul a douăzeci de ani, văzând în lume
îndesirea apariţiilor. De ce aceste multe apariţii? Dacă ne adâncim pentru
puţin timp în rugăciune şi gândim puţin, atunci răspunsul este foarte simplu şi
el există şi în Biblie, uneori mai învăluit, alteori mai făţiş. Dau acum un
răspuns scurt, clar şi inteligibil,
ieşit din pana Sfântului Paul, care se găseşte în Scrisoarea către Romani în
versetul 20 al capitolului 5: „... dar unde s-a înmulţit păcatul, s-a revărsat
cu prisosinţă harul”. În pofida faptului că unora acest răspuns nu li se pare
potrivit, totuşi, mesajele apariţiilor dau mărturie despre aceasta.
În încheiere, aş
dori acum să citez câteva dintre aceste mesaje. Mesajul pe care dragii
ascultători îl vor auzi acum este cel al Sfintei Fecioare, dat lumii în data de 13 septembrie 1984:
„Dragii mei copii!
Am nevoie şi în continuare de rugăciunile voastre. Întrebaţi, de ce atâta
rugăciune? Priviţi în jur, dragii mei copii, şi veţi vedea cât de tare s-a
întronat păcatul în lume. De aceea, rugaţi-vă pentru ca Isus să învingă!
Mulţumesc că aţi răspuns la chemarea mea.”
Într-adevăr,
Sfânta Fecioară vorbeşte clar, şi dacă există cineva care vede în mod corect
situaţia în care ne aflăm, eu cred că cei din ceruri sunt aceia care văd foarte
bine încotro se îndreaptă omenirea. Şi dacă Măicuţa spune că lumea voastră este
inundată de păcat, atunci asta aşa şi este, chiar dacă eu nu vreau să accept
acest lucru. Situaţia fiind reală, eu trebuie să mă schimb. Eu sunt cel care
trebuie să privesc cu ochii lui Dumnezeu această lume, eu trebuie să mă
convertesc, şi atunci primesc de la Dumnezeu, în dar, un mod mai corect de a
vedea lumea, mai real. Nu mă ameţesc cu tot felul de poveşti de adormit copiii,
ci îmi iau viaţa în mâini şi o schimb potrivit voinţei lui Dumnezeu, pentru ca
să pot lucra pentru mântuirea proprie şi a altora.
Al doilea mesaj pe
care l-am ales este cel al Sfintei Fecioare dat lumii în data de 25 ianuarie
1991:
„Dragii mei copii!
Astăzi vă chem să vă rugaţi aşa cum nu aţi mai făcut-o niciodată. Rugaţi-vă
pentru pace! Satana este puternic şi vrea să nimicească nu doar viaţa umană, ci
şi natura şi planeta pe care trăiţi. De aceea, dragii mei copii, rugaţi-vă, ca
prin intermediul rugăciunii binecuvântarea dumneze-iască a păcii să vă
ocrotească! Dumnezeu m-a trimis la voi pentru a vă ajuta. Dacă vreţi, luaţi
Rozarul. Un simplu Rozar poate face minuni în lume şi în viaţa voastră. Vă
binecuvântez şi rămân cu voi, până când Dumnezeu va voi. Mulţumesc că nu veţi
fi nestatornici apariţiilor mele. Mulţumesc că aţi răspuns la chemarea mea.”
Pe mine,
întotdeauna mă atinge ultima propoziţie care, totodată, îmi stârneşte şi un
examen de conştiinţă atunci când Măicuţa ne mulţumeşte că am răspuns chemării
Ei. Oare, într-adevăr, ai răspuns şi mai răspunzi şi astăzi chemării Ei?
Cu aceste gânduri
mă despart pentru moment de dragii ascultători, dorind tuturor o nouă săptămână
binecuvântată în care să medităm la această întrebare.
Să ne auzim din
nou cu bine!
Emisiune difuzată
în data de 20 februarie 2012
prima parte din cartea "Deschidere către lumea apariţiilor", autor pr Selymes Josef
(emisiuni transmise la Radio Maria Transilvania în perioada 2012-2013)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu