sâmbătă, 29 iulie 2017

Viaţa lăuntrică a lui Isus - Întruparea

 “ După ce sufletul Meu, care a trebuit să suţină în viaţă trupul Meu muritor capabil de suferinţă, a fost întrupat, M-am unit cu el  într-o asemenea desăvârşire încât sufletul Meu a recunoscut toate atributele Dumnezeieşti, respectiv propria demnitate. Unit cu Cuvântul lui Dumnezeu, a adorat Preasfânta Treime. Iluminat pe deplin s-a supus cu desăvârşire voinţei Dumnezeieşti. Sufletul Meu a acceptat să se pogoare în sânul Preacuratei Fecioare şi să vieze acel mic trup pe care, a Treia Persoană Dumnezeiască, l-a întrupat în acelaşi moment în pântecele feciorelnic. “
Jertfa de Sine a Cuvântului care s-a întrupat
 “ În momentul în care, Eu, Cuvântul întrupat, Fiul Unul-Născut, m-am unit cu firea omenească, M-am oferit Tatălui ca jertfă.
M-am oferit să pătimesc şi să îndur tot ceea ce a hotărât şi-I era plăcut. Nu am vrut să Mă folosesc de Dumnezeirea Mea ca să Mă fac scăpat de orice suferinţă, întrucât în Ceruri nu am fost supus nici suferinţei nici durerii; ci ca să pot susţine această viaţă omenească care nu ar fi putut să vieţuiască pe lângă atâta durere, dacă Dumnezeirea Mea nu ar fi fost unită cu adevărat cu ea .”



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu