Răul
vrea lumea să ducă,
În
prăpastia adâncă,
Cu
tehnică, instrumente,
Şi
asta cât de repede.
Planul
e făcut demult,
Pentru
lume de pierdut,
Însă
în cuie nu-i bătut,
De
cum vrea, va fi căzut,
Şi
nu doar o perioadă,
Ci
pentru veşnicia toată.
Nu
pregăti, omule, nu săpa,
Groapa
în care vei cădea.
De
faci asta, eşti condus,
De
dracul, nu cei de sus,
Şi
izbândă n-o să ai,
În
veci vei fi în iad, nu în rai.
Planul
tău aşa măreţ,
Ce
l-ai făcut, pentru veci
Îţi
aparţine. Vei sta,
De
partea bună sau rea.
Aşa
rezolvând problema,
Pentru
atunci de pe acuma,
Să
fii hotărât şi sigur,
Că
tu ţi-ai făcut-o singur.
Ce
credeai, cum vântul bate,
Le
vei rezolva pe toate?
Tot
mascat, mereu ascuns,
Fără
întors, numai de dus?
Singur
ţi-ai făcut biletul,
Ca
să nimereşti infernul.
După
cum te-ai pregătit,
Fii
sigur c-ai reuşit.
Scopul
ţi-ai împlinit,
Ce-ai
făcut, îndeplinit,
Pic
cu pic şi ceas cu ceas.
Adio
şi bun rămas,
Lume,
ce te-a încercat,
Să
te prindă, ducă în iad!
Capcana
şi laţul pus,
S-a
prins de cum a fot întins.
Cam
aşa-i astă poveste,
Dracului
fără pereche,
Care
căutând mereu,
Te
duce pe veci în rău.
În
foc, spuză şi mult jar,
Nefăcând
nimic zadar.
Plata
de cum şi răsplata,
Vei
primi la toată viaţa,
Cu
atacuri şi cu râcă,
Groapa
săpând mai adâncă,
Şi
pentru celelalte toate,
Cum
ai vrut, având şi parte.
Nu
cu relaţii, nu cu pile,
Domnul
cântăreşte, scrie.
Ştie
totul, a văzut,
Răsplăteşte
însutit.
La tot ce ai făcut acuma,
Vei
primi pe totdeauna.
De
ai făcut rău sau bine,
Aşa
vei fi în cea lume.
Lume,
prea te-ai înrăit,
Şi
Cuvântul azvârlit,
De
care îţi va părea rău,
Ţi-a
spus Tatăl Dumnezeu.
joi, 12.01.2017, ora 01,48 Anton
Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu