România, te trezeşte!

Române cu chip de sfânt,

Ascultă acum ce-ţi spun:

E timpul să te trezeşti,

Şi înspre cer să priveşti,

Că e ultima secundă,

A timpului de pe urmă,

Ca în anul care vine,

Să te afli, să fii bine,

Sus cu Mine în cerul ‘nalt,

Nu cu dracul împărat.

Foloseşte această clipă,

Şi nu te uita în urmă,

De a fost uşor sau bine.

Altceva vine spre lume.

E vorba de un mare vânt (invazia musulmană),

Care lumea alungând,

Că nu ştii unde vine,

Şi va bate nu a bine,

Cu rafale şi furtuni,

De pe ape pân’ pe munţi,

Că aveţi şi voi destule,

Siret, Prut şi Dunăre….

Apa va fi de cum spuma,

Va spăla şi şterge urma,

Răului ce v-a condus,

Adică de la cei de sus,

Din Guvern, din Parlament.

Îi ascund sau fac pachet,

Că vă spun: nu se mai poate,

Tot mai rău, tot într-o parte.

S-a înroşit harta toată,

Unde-i România voastră,

Masonii trecând în zor,

Care le-au stabilit lor,

La alegeri un program,

Cine să fie pe val.

N-aveţi soartă de izbândă,

Lumea voastră e bătrână.

Ce-au plecat, nu se întorc,

În altă lume au loc.

Le-aţi luat pâinea de la gură,

Şi  ce mai aveau în mână:

O afacere, pământ.

Aţi pus impozit prea mult,

De cum ieri la voi cu birul.

A plecat mai tot românul,

La alţii să fie slugă,

De dor când munceşte, plângă,

După mamă, după tată,

După copii şi nevastă.

Vă aşteaptă greu, români,

Cei de sus vă sunt păgâni,

Care conduc, hotărăsc,

Lumea, plaiul românesc.

Inima-i de piatră, gheaţă,

Nu mai ştiu de mamă, tată,

Nici de fraţi, nici de bunici,

Sau de mai au copii mici.

Aţi schimbat tot ce-aţi ales,

În mai rău, înspre regres.

România, te trezeşte,

Dumnezeu îţi dă de veste.

Să n-ajungi slugă la străini,

Ţine post, zi rugăciuni.

Au de gând să vândă ţara,

Munţii, pământul şi apa.

La Maica Sfântă strigaţi,

În Grădină a fi lăsaţi;

Nu vă vândă, nu vă scoată,

Împrăştia în lumea toată,

Atât cât aţi mai rămas,

Cu bătrâni şi copilaşi,

Bolnavi şi în sărăcie;

Că e rău în loc de bine.

De nu vă rugaţi, postiţi,

Pe doi lei veţi fi vânduţi.

Tatăl sunt şi nu am card,

Nici de cip nevoie n-am.

Ce auziţi, luaţi aminte,

Ce-a fost azi, n-o mai fi mâine.

      vineri, 30.12. 2016, ora 23,33 Anton Ciobanu