Urmează clipa!

      

-Doamne, de iar îmi vei spune,

Te ascult, iarăşi voi scrie.

Cum te-am ascultat, ascult,

Vreau să scriu orice cuvânt.

Începusem să mă rog,

Când vorbeşti, renunţ la tot.

Spune-mi, Tatăl meu cel  Sfânt:

Tu acum te-ai hotărât?

Despre Semn, aştept răspuns,

Spune-mi: cât îl mai ţii sus?

-Copile, Tatăl vorbeşte,

Că Semnul la voi soseşte.

Vine în grabă, stă puţin,

Că a rămas niţel timp,

Şi că de sfinţiţi, aleşi,

Tu nu ai fost înţeles.

Te-au respins, te-au alungat,

Unii te-au mai respectat,

Că şi mărturii ai dat,

Le întorc cum s-au purtat.

Unora rău le-a părut,

După ce au auzit,

De cum scrii în acest timp,

Ca profeţii la început.

Ca din cenuşă ai ieşit,

La lume tu de vorbit.

Ce-ai văzut şi ce ai scris,

Ăsta-i acum acest timp.

Ai umblat la deal, la vale,

Pân’ la munte, pân’ la mare.

Ai văzut cam ţara toată,

Să te bucuri că-i frumoasă.

A fost vânt, a fost şi ger,

Şi cu nor, şi căldicel.

Ţi-am dat geanta la îndemână,

Ca de urât ea să-ţi ţină.

Îndesată a fost şi plină,

Cu vestea din cer, divină.

Ai umblat ca şi agentul,

Însă n-ai purtat secretul,

Ci Cuvântul, Adevărul,

Cum ţi-a dictat ţie cerul.

Cum o să ajungi şi unde,

Nu ţi-a trecut nici prin minte.

Când ţi-am dat câte un mesaj,

Era pentru alt oraş.

Aşa lucrez Eu cu lumea,

Prin tine cu convertirea.

Ai făcut de cum am vrut,

Peste tot ajuns la timp.

Ai avut piedici, capcane,

Ţi-au ieşit şi câini în cale,

Şi căruţe, şi maşini,

Ai trăit mereu minuni.

Te-am scăpat de apă, foc,

Peste tot unde ai fost.

Măi copile, măi copile,

Ce mult te iubesc pe tine!

Ce merit ai căpătat,

În faţa Celui Preaînalt!

Ce-ai făcut, Eu tot am scris,

Numele îţi e-n Paradis,

Că ţi-am spus şi de veşminte,

Pe măsură şi nouţe,

Ce aşteaptă să le îmbraci,

Când la Mine te înalţi.

Ai şi un loc asigurat,

Şi te decorez c-un grad.

Din ceea ce îţi vorbesc,

Totul este doar ceresc.

Cu mama ta te întâlneşti,

Te aşteaptă să-i vorbeşti,

De când a plecat în cer,

Şi te-a lăsat mesager,

Toate-n planul Meu divin,

De la început pân’ acum.

E gata, dragă copile,

Să despart această lume,

În două părţi, nu mai mult,

Sus în cer sau iad, la fund.

Fii liniştit, la toţi spune:

Acum Semnul la voi vine.

Pregătiţi, nepregătiţi,

Cu El toţi vă întâlniţi.

Din clipă în clipă ajunge,

Şi atunci se va aprinde.

Veţi vedea de cum va fi,

Şi atunci ce veţi trăi.

Tatăl Preaînalt şi Sfânt,

Acum vouă v-a vorbit,

Despre Semn că e deasupra,

Să-l vedeţi urmează clipa.

      18.11.2014, ora 22,01 Anton Ciobanu