Totul e la El în mână

Aţi văzut cum Domnul bate?

Nici cu palma, nici pe spate;

Şi prin vânt, foc, zăpadă, apă,

Rupe, arde, înfundă, îneacă.

E Stăpânul, Creatorul,

De El nu ascultă poporul.

El e blând, ce mult iubeşte!

Ca răspuns mai pedepseşte,

Cu îngheţ, cu foc, cu apă,

Cutremure, vulcani, lavă,

Ca poporul să se întoarcă,

Cât e timp şi ne mai lasă.

N-o mai fi timp a alerga,

Domnul când s-o mânia,

Că împrejur şi peste tot,

Aşa şi de sus în jos.

Vor fi minuni, vor fi semne,

Ce Domnul va mai trimite,

Că nici gândul nu te duce,

Cum şi ce se va petrece.

Stă, aşteaptă, încă rabdă,

Să se apuce de treabă,

Că de lucru are mult,

La lume şi la pământ.

Pentru El nimic nu-i greu,

Dar este la apogeu,

Cu sfârşitul, începutul.

Cum toate, schimbă şi timpul,

Nici mai scurt şi nici mai mult,

Cum numai de El ştiut,

Ca distanţă, ca măsură,

Totul e la El în mână.

     29.12.2014, ora 22:08 Anton Ciobanu