marți, 14 noiembrie 2017

Îndată se deschide cerul

Din inspiraţiile Duhului Sfânt,
O să fiu la vorbă mai scurt.
Nu că nu o să vorbesc,
Însă nu atât cât să vă plictisesc.

Iată despre ce este vorba:
Spune Tatăl că mi-am îndeplinit norma,
Cum în viaţă şi în trup,
Cât am trăit cu voi pe pământ.

Şi pentru mine este o surpriză,
Spunându-mi că s-a apropiat acea ziuă,
Să zbor, să mă înalţ la Tatăl Preaînalt,
Numele, cartea, mesajele pe pământ le las.

Aşa a fost cu mine, mereu surprinzător,
Spun de Tatăl Ceresc, Dumnezeu al tuturor.
Pentru misiunea şi planul încredinţat,
A fost înainte de a fi botezat,

Când la templu am fost prezentat,
La altar în faţa Celui Preaînalt.
Acolo şi atunci s-a întâmplat,
Să primesc numele din veşnicie dat.

Nu scriu de dragul de a scrie aşa,
Dar şi despre asta, de a vă lăsa,
Că îndată se deschide cerul,
Şi coboară Domnul Isus cu Semnul,

De a vorbi cu fiecare în parte,
Dintr-o oră, doar a patra parte,
Când îl întreabă pe om şi vrea răspuns,
În ce parte vrea: jos sau sus,

Arătând şi filmul ca să-l vezi,
Care parte, omule, vrei ca să alegi.
Este iad, este şi Paradis,
Este adevăr, nu este un vis.

Vei vedea focul, vei vedea raiul,
Vei vedea bucuria, vei vedea necazul.
Domnul o mână îţi întinde,
Dacă vrei, de ea te poţi prinde.

Acum ca niciodată aşa şansă,
N-o lăsa să se irosească.
Domnul te iubeşte, cu El te vrea,
Răspunde-i şi tu tot aşa,

Să rămâi, omule, cu El de mână,
În veşnicie în a Lui turmă,
Pe pământul nou cu verdeaţă, linişte, flori,
Care va fi veşnicul tău viitor,

Şi în lumea nouă cu pace, bucurie,
În veci de veci aşa o să fie.
Gândeşte-te, omule, şi acum alege,
Pentru unde a fi în veşnicia vreme.
       duminică, 12.11. 2017, ora 15:56, A Ciobanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu